Antimonitul este o sulfura si este formata de fluidele hidrotermale.
Culoare: cenusiu de plumb
Urma: cenusie de plumb
Luciu: metalic stralucitor
Transparenta: opac
Clivaj: perfect (dupa 010)
Spartura: subconcoidala
Color: led gray
Luster: metallic
Transparency: opaque
Cleavage: good (010)
Hardness: 2
The photos can be used provided the source is acknowledged.
The photos can be used provided the source is acknowledged.
Muzeul de speologie Emil Racovita (cu acces din Sextil Puscariu - dinspre piata Muzeului) este singurul muzeu de acest gen din Romania. Este amenajat in 3 incaperi ale fostei inchisori medievale a orasului (cea mai veche cladire functionala din oras) si este in administrarea Primariei. Se poate vizita de marti pana vineri intre orele 12-16 si contine multe exponate de valoare - obiecte ce au apartinut lui Emil Racovita. Reprezentanta InfoCenter, Iulia, este amabila si gata sa iti povesteasca multe despre Racovita si expeditia pe Belgica. Numarul vizitatorilor este redus, cu toate ca accesul este gratuit. Asa ca, va invit sa faceti o vizita cand aveti timp.
Microscopul Zeiss si aparatul foto Lihnof, varfuri ale tehnnologiei vremii pe care Racovita le-a folosit in prima expeditie de cercetare a Polului Sud.
Rodocrozitul este un compus mineral al carbonatilor - Mn[Co3]- si a fost descris pentru prima data in Romania, in localitatea Sacaramb (Papp, 1997). Pe pagina wikipedia apare in mod eronat localitatea Cavnic ca fiind cea “de origine”. Numele vine de la rhodon=trandafir, chrosis=culoare. Apare asociat sistemelor hidrotermale, uneori asociat cu sulfuri de plumb. In rocile sedimentare apare prin procese de metasomatoza.
Culoare: roz, brun roscata, trandafirie rosie, cenusie.
Urma: alba
Luciu: sticlos
Transparenta: translucid la transparent
Clivaj: perfect dupa 1011
Duritate: 3,5-4
Rhodochrosite is a mineral from the carbonate group and was describe for the first time in Sacaramb, Romania and not in Cavnic, Romania as stated on the wikipedia web-page [which is why I added that information]. It occurs in hidrothermal vein systems and stockworks, often associated with led minerals. It also occurs in metasomatic replacement in sedimentary rocks.
Color: raspberry or rose red to brown
Mark: white
luster: vitreous to pearly
Transparency: translucent
Cleavage: perfect (1011)
Hardness: 3,5-4
The photos can be used provided the source is acknowledged.
In cartierul Plopilor din Cluj-Napoca exista un parculet (mai putin cunoscut decat parcul babes din imediata apropiere) care era o locatie unde puteai sa te retragi si sa scapi de zgomotul si poluarea din oras. Aceasta zona “verde” a orasului a inceput sa piarda -la propriu- din teren prin construirea unui ansanblu rezidential (sic). Nu stiu daca vreun plan urbanistic prevedea ca aici sa se poata construi… oricum, parcul este in continuare intr-o stare jalnica: nimeni nu se mai ocupa cu intretinerea lui, probabil din lipsa de fonduri. Oricum problemele se vor “rezolva” odata cu interventia unui investitor privat care va “salva” de la o si mai accentuata degradare spatiul ramas. Lucrari deja au inceput, s-au facut terenuri de tenis (ceea ce e mai bine decat o alta cladire) si se va mai finaliza un restaurant. Dar metri patrati de spatiu verde pe cap de locuitor al clujului s-au imputinat. Mai jos puteti vedea cum arata parcul, aleele lasate in paragina, bancile distruse, jocurile de copii ruginite, lacul secat.
si terenurile….
(c) Copyright LiftingShaows 2008
OK, This is NOT turning into a PhotoBlog. :))
I just bought these! 
Authors -> Norman GEISLER, Will CRAIG, Francis SCHAEFFER, Will DEMBSKI, Michael BEHE, Pihl JOHNSON, Hugh ROSS, JP MORELAND, Henry SCHAEFER and many many others.
Please dont hate me! 
In anii `50 Lacul Washington era foarte poluat drept pentru care autoritatile au facut mari investitii pentru epurarea apelor acestuia in deceniul urmator. In apele lacului traiau si ghidrinii care constituie parda pentru pastravi. Acesti ghidrini, in perioada in care lacul era poluat, si-au redus „armura” (placile cornoase) care le acoperea corpul pentru ca erau camuflati de apa poluata si erau astfel mai greu de detectat de catre pradatori. Insa pe masura ce apele au devenit din ce in ce mai limpezi, ghidrinii au inceput sa fie tot mai expusi si astfel si au dezvoltat din nou placile pe care le lepadasera anterior. Studiul arata ca inainte de epurarea apelor, doar 6% dintre indivizii de ghidrin mai aveau placi, in timp ce in prezent 49% au tot corpul acoperit iar 35% partial acoperit.
Teoria evolutiei postuleaza ca procesul evolutiei este ireversibil. (Divagand putin, teoreticienii rezolvau problemele de pierdere a complexitatii – ceea ce este opus unui proces evolutiv – cu ajutorul conceptelor de evolutie regresiva, cand o specie devenea atat de specializata pe nisa ei inca isi pierdea toate trasaturile „nefolositoare”).
Ceea ce se intampla cu acesti ghidrini este o dovada clara impotriva ireversibilitatii evolutiei. Desigur ca teoreticienii vor spune ca de fapt pana la urma evolutia poate fi reversata daca exista suficiente si atare constrangeri de mediu. Si chiar si omului i se poate atribui un astfel de rol prin antropizarea mediului. Totusi, avand dovezile aceastea este mai logic sa afirmi ca acesti pesti au fost inzestrati cu un fond genetic capabil sa asigure variabilitatea fenotipica a indivizilor sai in conditii schimbatoare de mediu. Nu sa te tot joci cu teorii care nu sunt validate de experimente.
Recent Comments