“Dino Expo” la Cluj

Am vizitat expozitia de dinozauri din parcarea de la Iuliu Small. Desi pretul a fost cam mare, as fi regretat probabil daca nu as fi intrat (pana la urma m-am ales cu 100 de poze si cateva filmulete scurte dintre care 2 le puteti vedea aici). Mi-a parut rau totusi ca nu au avut si schelete fosile, dar asta e. Modelele erau in marime naturala (Apatosaurusul – dintre sauropode, a fost de-a dreptul impresionant, fiind expus pe toata lungimea cortului in care erau exponatele). Unele au fost foarte reusite, ca de exemplu Velociraptorii (theropode avipelviene).

Hendry looking good!

After beating ding junhui 13-7, Steven Hendry is to face Ryan Day in the quarter finals (29-30 April).

Premiera OTELLO

Probabil ca emotia cea mai inaltatoare pe care am trait-o legat de un eveniment muzical, a fost nascuta de maretul “Ave Maria”, intonat sub inneguratul cer albastru-pur prevestitor de nenorociri, de mireasa imbracata in hainele de nunta albe, de la care se ridica la cer o dara de sange nevinovat. Premiera Otello a fost magnifique.

Din pacate nu am nici poze, nici clip. ­čśŽ Desi am facut in scris o cerere pentru a mi se aproba acest lucru, nu mi s-a raspuns. In schimb, mi s-a comunicat ca as putea participa la una dintre repetitii – nu cea generala. La poarta, portarul vrea acte. Si pe buna dreptate, caci regizor e maniutiu. Vine un domn la costum si spune ca fara hartii nu ma lasa. Asa ca… ma las. Totusi raman cu un gust amar (mi-a trecut pana la concert) intrucat nu ma asteptam sa ma lovesc si aici de aceasta birocratie romaneasca institutionalizata. Aici, ma astept sa-i gasesc pe Violetta si Alfredo, Gilda si Ducele, Desdemona si Otello. Nu ma astept sa gasesc o insolenta Institutie Publica.

Aleea STRADIVARIUS, Nr. 4 bis

Alexandru TOMESCU si Horia MIHAIL au avut un vis comun: aceala de a face auzite sunetele viorii STRADIVARIUS in cat mai multe locuri din tara. Au organizat asadar un Turneu National. In data de 22 aprilie 2008 a venit randul clujenilor de a avea parte de un concert STRADIVARIUS.

Programul:

Mozart – Sonata pentru vioara si pian nr. 26 [rondo-inserat aici]

Beethoven – Sonata pentru pian si vioara nr. 4

Saint-Saens – Introducere si Rondo Capricioso, op. 28

Paganini – Dansul Vrajitoarelor si Variatiuni pe opera “Moise” de Rossini

* publicul s-a comportat extraordinar, cei doi fiind bisati de 4 ori ­čÖé

Sunetele viorii sunt intr-adevar unice si incomparabile cu ale altei viori. Nu ma hazardez in a descrie evenimentul, ma rezum doar la a reda concluziile unor adolescente la iesirea de la concert (erau probabil eleve la liceul de muzica): “a fost super hiper mega extraordinar” (sper ca nu am gresit ordinea epitetelor :P) “nu stiu cum poate canta cineva asa la vioara… a fost ceva dumnezeiesc”. Interesant ca prima mea reactie la concert a fost una de prosternare in fata lui Dumnezeu… o fi avand un amestec Creatorul si intr-ale muzicii ­čśÇ

Paganini – Dansul vrajitoarelor

Simt, deci exist!

“Aici, privind ceea ce privesc, ma aflu in marea Oprire a Ceasurilor, in afara timpului, poate, in zile de ceas solar sau de ceas de nisip, si de aceea eliberat de tot ceea ce ma leaga de datele propriei mele istorii, ma simt… mai identificat cu eul meu profund, cu ochi facuti pentru a mai privi inca si zvacniri ce provin din strafundurile unei vitalitati puse in savuroasa alerta in fata a ceea ce merita privit – simt, deci exist.”

Item#12: Pectinidae

Aceste cochilii apar┼úin unor specii de bivalve marine din familia Pectinidaelor. ├Än prima imagine este prezentat─â cochilia unuei specii actuale (ar putea fi atribuit genului Chlamys). Aceasta a fost colectat─â ├«n Tunisia ┼či primit─â cadou. Culoarea ro┼čiatic─â se datoreaz─â ionilor de fier ┼či nucleo proteinelor specifice speciei de molusc─â. ├Än imaginea al─âturat─â pimei fotografii sunt resturi ale unor bivalve de v├órst─â eocen─â descoperite pe Valea Some┼čului Mic, ├«n calcarele ce corespund unitat─â┼úii litostratigrafice a Calcarului de Cluj (Hofmann, 1879).

Mai jos: partea intern─â a cochiliei ┼či specii crustacee cu cochilie (Balanus).

This shells are the shells of marine species of bivalves from Pectinidae Family. In the first photo is presented a living species` shell (maybe Chlamys), collected in Tunis. The red color is due to iron oxides and the nucelo-proteins of the mollusc. In the second picture some fossil species can be seen, found in the lithostratigraphic unit of Cluj limestone, of Some┼čul Mic Valley. Above: species of Balanus, crustaceans who produce their own shells.

The photos can be used provided the source is acknowledged.

Vorbe din viitor pentru timpul nostru…

…se tr─âia ├«n fic┼úiune. F─âr─â s─â-┼či dea seama oamenii se integrau ├«ntr-un enorm b├ólci creat de o baghet─â magic─â , unde totul era o r─âsturnare de valori, inversare de no┼úiuni, muta┼úie de aparen┼úe, deviere de drumuri, masc─â ┼či metamorfoz─â – un miraj perpetuu, transform─âri surprinz─âtoare, lucruri ├«ntoarse cu dosu-n sus, datorit─â vertiginoasei ac┼úiuni a unui Ban ce-┼či schimba ├«nf─â┼úi┼čarea, greutatea ┼či valoare peste noapte, f─âr─â s─â ias─â din buzunarul – mai bine zis din casa de bani – a proprietarului s─âu. Totul era pe dos.

Primul animal? Prea complex!

Care a fost primul animal? Pentru a r─âspunde la aceast─â ├«ntrebare oamenii de ┼čtiin┼ú─â trebuie s─â studieze cele mai vechi resturi fosile descoperite. ├Äns─â, conform presupozi┼úiilor evolu┼úioniste primul animal ar fi fost foarte simplu, ceea ce implic─â un corp moale care, de cele mai mutle ori, nu se p─âstreaz─â ├«n straturile geologice. O alt─â posibilitate este aceea de a face cercet─âri genetice pe animale vii ┼či pe baza presupuselor ├«nrudiri cladistice s─â se determine care este creatura cea mai simpl─â ┼či de la care se poate porni pentru a se ob┼úine formele din ce ├«n ce mai complexe.

Un grup de cercet─âtori a fost ├«ns─â de-a dreptul ┼čocat de descoperirea pe care a f─âcut-o. Ei chiar au repetat de mai mutle ori experimentele lor, ├«ns─â de fiecare dat─â au g─âsit acela┼či rezultat: primul animal a fost unul mai complex dec├ót se credea anterior: o specie de ctenofore (acnidar) ÔÇô asem─ân─âtoare cu o meduz─â. Ctenofora are ┼úesuturi complexe ┼či sistem nervos, ├«ns─â nu are celulele urticarii specifice meduzelor ├«n general. Se poate vedea ├«n fotografia de mai sus.

Aceast─â descoperire contravine principiilor evolu┼úiei organice. Prima posibil─â explica┼úie dat─â de exper┼úi a fost aceea c─â animalul a devenit mai complex dup─â momentul apari┼úiei sale ┼či dup─â momentul diviziunii filetice. Presupozi┼úia nu poate fi verificat─â ├«n niciun fel. R─âm├óne doar ├«n sfera teoreticului.

A doua propunere este c─â spongierii (despre care se credea ini┼úial c─â sunt candida┼úii ideali pentru ÔÇ×primele animale”) au evoluat din forme mai complexe. Deci, creaturile mai simple care trebuiau s─â se ÔÇ×complice” ├«n trendul mereu ascendent al evolu┼úiei organice de fapt au rezultat prin simplificarea ÔÇô degradarea ÔÇô celor mai complexe, care ┼či-au pierdut anumite func┼úii, organe etc. Acest lucru este ├«n mod evident opusul evolu┼úiei. Este de fapt o “devolu┼úie”. A nu se confunda cu involu┼úia. ­čśÇ

Sursa: ScienceDaily