Apa la moara lui Al Gore

BBC anunta ca o echipa de cercetatori a comparat modificarile de temperatura din zonele polare cu doua modele climatice simulate pe computer. Unul presupunea ca au existat influente antropice asupra climei, celalalt model simula clima neafecatat de activitatea umana. Cea mai buna potrivire a datelor reale a fost cu modelul care includea influenta omului asupra climei. Studiul va fi publicat in revista Nature Geoscience.

Unul dintre cercetatori a spus ca “pana cand nu vom avea dovezi la scara in spatiu si timp, vor mai exista oameni care se vor indoi de dovezi”. Avertismentul acesta nu trebuie neglijat. La fel ca si in multe alte domenii ale stiintei, atunci cand se folosesc simularile pe calculator, oamenii au tendinta sa accepte fara carcotire rezultatele. Insa trebuie subliniat ca la baza simularii este un programator care se ocupa de introducerea unor parametrii pe baza carora sistemul sa functioneze. Rezultatele finale vor fi implicit legate de ce fel de date sunt introduse. Asa ca nu totdeauna “dovezile” generate de computere sunt de incredere. Un exemplu in acest sens sunt programele care refac arborii filogenetici ai anumitor specii. Sistemul computerizat poate fi uneori manipulat in interesul programatorului. Sau mai pe larg, intr-un anume sistem de gandire al stiintei se dezvolta tehnici si metode care sercvesc intereselor si presupunerilor acelui sistem. Desigur, nu doresc sa spun ca mare majoritate a datelor procesate de computere nu sunt de nadejde. Dimpotriva, viata noastra se bazeaza mult pe computere insa asta nu inseamna ca exista o “inteligenta artificala” infailibila. Uneori anunturi ca cel descis aici trebuie tratate cu multa circumspectie.

Omenirea poate influenta decisiv incalzirea globala in aceeasi masura in care fetele de la meteo influenteaza prin prognoza starea vremii din ziua urmatoare.  – me

Photo credit: ManagEnergy and the Intelligent Energy – Europe Programme of the EC

Experiment reusit

Am citit intr-o carte scrisa de un american ca timpul este prea pretios pentru a-l irosi nefacand nimic atunci cand stai la rand sau mergi cu metroul. El spunea ca poti rupe dintr-o carte cateva pagini, sa le pui in buzunar, sa le citesti cand ai timp pe durata zilei iar apoi sa le lipesti inapoi. Un prieten spune ca este mai buna o carte uzata si cu foile rupte decat una neatinsa in biblioteca. Chiar si Biblia spune “rascumparati vremea”. Desigur ca nu am inceput sa-mi distrug cartile :P, insa am inceput sa citesc pe troleu, in drum spre servici si inapoi (fac aproximativ 30 de minute, depinde cu prind “unda verde”). Daca nu exista loc liber (ceea ce este destul de probabil) singurul loc potrivit de citit in picioare este la mijlocul troleului, “la roata”, unde te poti rezema fara sa fie nevoie sa te tii de bara.  Eram sceptic initial, necrezand ca ma pot concentra suficient pentru a ignora fosneala generala. Neasteptat, dar am prins trolee destul de linistite. Asa ca dupa 1 saptamana de rascumparat timpul in troleu, in dreapta – prima “victima”.

Minele de cupru ale lui Solomon!

De foarte multe ori se doreste punerea sub indoiala a acuratetii textului Bibliei. Asta se face fie prin referiri la dovezile stiintifice care ar contrazice Creatia biblica, fie la imposibilitatea producerii minunilor, fie la arheologie. De data asta, asa cum precizeaza articolul de pe NewScientist, stiinta arheologiei merge mana in mana cu Biblia. M-a surprins, trebuie sa recunosc, o asemenea reclama pozitiva facuta Bibliei. Insa, desi opinia populara nu este tocmai aceasta, arheologia este una dintre stiintele care aduc dovezi puternice pentru acuratetea si autenticitatea textelor Scripturii. Insa nu am citit intreg articolul publicat in Proceedings of National Academy of Science. Pentru cei interesati, articolul se poate descarca gratuit aici. Autorii aduc dovezi ca in partea de sud a Iordaniei au fost descoperite minele de cupru din vremea lui Solomon, al treilea imparat al iudeilor. Cei de la ScienceDaily parca sunt mai rezervati in a-si exprima bucuria.

Photo: Th. Levy, Th. Higham  High-precision radiocarbon dating and historical biblical archaeology in southern Jordan

Cartita creata

Un cercetator de la Universitatea din Aberdeen, J Martin Collinson, a efectuat un studiu asupra procesului de dezvoltare a cristalinului ochiului cartitei iberice Talpa occidentalis. Aceasta, sper deosebire de ruda ei europena, si-a pierdut complet vederea. Rezultatele studiului arata ca exista defecte majore in dezvoltarea cristalinului, care nu se dezvolta suficient fiind format dintr-un epiteliu discontinu si o masa imatura de fibre celulare. Acest lucru se datoreaza faptului ca dezvoltarea fibrelor cristalinului, desi incepe normal, nu este dusa la bun sfarsit. Expresiile unor gene importante pentru dezvoltarea ochiului sunt de asemenea eronate.

Cartita a fost creata pentru mediul sau, adaptarea la viata subterana fiind extraordinara. Teoria evolutionistilor spune ca ochii sunt un rudiment evolutiv, un rest. Procesul degenerativ este insa unul opus evolutiei. Membrana care protejeaza ochiul cartitei este o dovada a proiectarii, o atentie la detalii. De ce ar fi persistat o structura pentru a avea grija de ceva care se afla in proces de eliminare prin selectie naturala?? Faptul ca exista cartite oarbe, este un element al degenerarii si arata ca viata organica se afla pe o panta descendenta, nu una ascendenta. Defectele de exprimare a genelor descoperite de cercetatorii sunt o confirmare in plus a acestei ipoteze.

Photo credit: world_wife on flikcr
BMC Biology (2008, October 25). Genetic Explanation For Moles’ Poor Eyesight. ScienceDaily. Retrieved October 27, 2008, from http://www.sciencedaily.com­ /releases/2008/10/081020191534.htm