Explozia magica

Gromia sphaerica este o protista uriasa de mare adanca (protistele sunt organisme unicelulare) cunoscuta de pe fundul Marii Arabice si despre care se credea ca este imobila pe substrat. Mikhail Matz de la University of Texas din Austin SUA, a gasit  in apele din apropierea Bahamasului organismul unicelular, de marimea unui strugure, deplasandu-se pe substrat si lasand urme in mal de pana la 50 cm lungime. Problema este ca aceste organisme nu ar trebui sa lase urme. Cele mai vechi ichnofosile (urme fosile) au o vechime de 580 milioane de ani iar paleontologii cred ca au fost produse de organisme multicelulare  complexe. Matz a  spus ca “daca aceste organisme ar fi trait acum 600 de milioane de ani si urmele li s-ar fi fosilizat, un palontolog care nu ar fi vazut asta [noua descoperire] nu ar fi avut nicio indoiala sa atribuie urma activitatii unui animal mare, pluricelular si cu simetrie bilaterala”. Putem vedea de aici cat de subiectiva poate fi de fapt interpretarea unei urme fosile. De multe ori oamenii de stiinta apeleaza la ceea ce ar vrea de fapt sa gaseasca pentru a explica  o descoperire singulara. De cele mai multe ori este nevoie de un set de fapte pentru a se putea exprima  o opinie certa. In acest caz  ipotetic ar fi nevoie de suficiente date corelate pentru a se putea recrea paleomediul. Descoperirea ar putea fi folosita pentru “explicarea” originii organismelor pluricelulare, aparitia acestora abrupt in indexul fosil fiind documentata din Perioada Cambriana. Cercetatorul vorbeste de explozia cambriana ca nefiind o dezvoltare graduala a complexitatii ci ca o “explozie dintr-o cutie magica”. O astfel de afirmatie denota pe de-o parte “rigoarea” stiintifica si apoi  arata in alte cuvinte ca  evolutionistii nu au nicio explicatie cum au aparut acele organisme din cambrian.

Photo by Martina Rathgens (modified)

Sursa: ABC News