Carpe diem(?)

Un sfert de viata il pierdem facand legaturi. Tot felul de legaturi intre idei, intre fluturi, intre lucruri si praf. Totul curge asa de repede, si noi tot mai facem legaturi intre subiect si predicat. Trebuie sa-i dam drumul vietii, asa cum ne vine exact, sa nu mai incercam sa facem legaturi care nu tin. De cand spun cuvinte fara sir, simt ca-mi recuperez ani frumosi din viata.

Si macar pe maica-ta n-o mai necaji cu vesti asa de proaste. -Las-o sa creada ca feciorul ei e bine sanatos si nu se teme de singuratate.  -O sa ma bucur pentru clipele astea, atat de importante, cine stie cand.

9 thoughts on “Carpe diem(?)

  1. Dumnezeu vorbeste fiecaruia numai inainte de a-l face,
    atunci se duce cu el tacand in afara din noapte.
    Dar cuvintele, inainte ca fiecare sa incapa,
    aceste noroase cuvinte, sunt:

    Trimis afara de simturile tale,
    du-te pana la marginea dorului tau;
    da-Mi vestmant.
    In dosul lucrurilor sa cresti ca un foc,
    ca umbrele lor, intinse,
    sa Ma acopere mereu intreg.
    Lasa sa ti se intample orice: frumusete si spaima.
    Trebuie numai sa mergi: nici un sentiment nu este cel mai indepartat.
    Nu te lasa despartit de Mine.
    Aproape este tara
    pe care ei o numesc viata.
    Ai s-o recunosti
    dupa gravitatea ei.

    Da-Mi mana.

    [Dumnezeu vorbeste fiecaruia..] // Rainer Maria Rilke

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s