Cîte ceva despre minte şi creier

Cartea are la bază ideea ca mintea este doar o proprietate (emergentă) a creierului. Autorul îşi propune, printre altele, să arate că mintea este pur şi simplu activitatea organului biologic, creierul. Din punctul meu de vedere el nu reuşeşte acest lucru. Nu vorbeşte nici de originea minţii sociale sau culturale.

Autorul vede creierul ca fiind „compus din mai multe calculatoare naturale care au evoluat pentru a rezolva o anumită problemă urmând propriul set de reguli (algoritm). Fiecare arie cerebrală este ca un computer în reţea iar ceea ce facem are sens numai în contextul activităţii întregului sistem”. Aşadar creierul nu este un computer complex ci o reţea de computere interconectate şi interdependente. Acesta complexitate nu se poate explica prin cuvintele „natural” sau „evoluat”. Niciodată un computer nu se autoasamblează şi nici nu îşi produce propriu său sistem de operare. Trebuie să existe un programator, trebuie să existe unul care să asambleze părţile componente. Apoi calculatorul va funcţiona de unul singur şi va putea lua unele decizii (în limitele programate).

Autorul recunoaşte că poziţia lui privind evoluţia creierului este o simplă presupoziţie. El spune că mintea a evoluat pentru a rezolva probleme întâmpinate de primate în sălbăticie. Cadrul social ar fi necesitat evoluţia minţii ca reacţie la complexitatea lumii sociale. Însă ipoteza nu este deloc satisfăcătoare dacă ne uităm la organisme sociale precum furnicile sau termitele.

Autorul neagă existenţa spiritului (duhului) omului, adică a acelui sine responsabil de comportamentul personal şi care să exercite controlul general. Comportamentul se naşte din acţiuni combinate ale modulelor creierului, deci ale materiei. Astfel moralitatea nu este decât o circumstanţă sau o convenţie umană.

Complexitatea limbajului uman este copleşitoare. Nu doar zonele responsabile cu vorbirea şi înţelegerea ale emisferei stângi a creierului au rol activ ci şi multe regiuni ale creierului care sunt activate în situaţii relativ simple. Mintea trebuie să fie mult mai mult decât o funcţie biologică a creierului altfel cum am putea înţelege metaforele sau ironiile subtile? Autorul arată că gândurile devin cuvinte care devin sunete care la rândul lor devin comenzi către muschi. Dar care este originea gândurilor?

O carte foarte uşor de citit şi înţeles având în vedere ilustraţiile bogate, talentate şi pline de umor.

Rating: 5,5/10

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s