Fred Flintstone si Adam

Se pare că William Hanna şi Joseph Barbera se apropie uneori cu a lor celebră Familie Flintstones mai mult de realitate decât oamenii de ştiinţă (arheologi, antropologi). Asta pentru că în celebra serie animată familia “primitivă” a oamenilor preistorici din epoca de piatră avea parte de multe ingrediente ale vietii moderne, realizate desigur cu mijloacele vremii, precum aparatură casnică şi alte facilităţi, decât şi-ar imagina cei mai îndrăzneţi antropologi.

Un studiu recent publicat în PNAS arată că oamenii din Epoca de piatră au dat dovadă de “abilităţi cognitive complexe”, de “gândire abstractă” şi erau înzestraţi cu calităţi multitasking. Concluziile lor pornesc de la faptul că adezivii pe care aceştia le foloseau erau fabricaţi cu ajutorul unei gândiri avansate: ei nu amestecau ocrul cu secreţia arborelui de acacia doar pentru coloraţia roşie ce o dădea pigmentul ci datorită faptului că acesta oferea adezivului proprietăţi superioare care ţineau laolaltă uneltele din piatră pe care aceştia le foloseau. Uneltele au fost datate ca având 70.000 de ani vechime şi au fost descoperite în Africa. [fotografie disponibilă la linkul de mai jos].

Biblia prezintă istoria primilor oameni ca fiind înzestraţi cu aceleaşi abilităţi cognitive ca oamenii moderni, dacă nu chiar mai mari: vezi cazul lui Adam care denumeşte unele dintre categoriile -probabil familiile- de animale create, ceea ce necesită analiza trăsăturilor anatomo-morfologice ale animalelor, capacitatea de diferenţiere între diferite detalii, o bogată inventivitate a numelor precum şi eficienţă dată fiind perioada scurtă de timp avută la dispoziţie. Antropologia este inevitabil influenţată în chiar fundamentele ei de gândirea evoluţionistă: omul a parcus un drum de la simplu la complex, de la primitivism la modernitate, de la folosirea uneltelor de piatră confecţionate primitiv la utilizarea laserelor pentru executarea celor mai fine operaţii. Biblia se află pe o poziţie opusă, afirmând că omul a fost creat perfect dar că din cauza păcatului, omul a decăzut. Cu toate acestea el poartă încă acel chip al Creatorului care se manifestă în dorinţa de a cerceta, de a construi, de a se perfecţiona. Oamenii în vechime au fost la fel de inteligenţi doar că aveau la dispoziţie alte mijloace. O perspectivă diferită în antropologie (faţă de cea influenţată de evoluţionism) ar putea produce multe cunoştinţe noi despre lumea care a existat cu mii de ani în urmă.

Citiţi articolul PNAS aici. (+foto) Lyn Wadley, Tamaryn Hodgskiss, and Michael Grant – Implications for complex cognition from the hafting of tools with compound adhesives in the Middle Stone Age, South Africa, PNAS 2009 : 0900957106v1-pnas.0900957106.

“Adam atribuind nume animalelor” este o frescă originală de Anton Krajnc. The photo of Adam naming the animals represents an original fresco (c) by Anton Krajnc, in the baptism chapel of castle Bernau in Upper Austria – used by permission.