Se pare că William Hanna şi Joseph Barbera se apropie uneori cu a lor celebră Familie Flintstones mai mult de realitate decât oamenii de ştiinţă (arheologi, antropologi). Asta pentru că în celebra serie animată familia “primitivă” a oamenilor preistorici din epoca de piatră avea parte de multe ingrediente ale vietii moderne, realizate desigur cu mijloacele vremii, precum aparatură casnică şi alte facilităţi, decât şi-ar imagina cei mai îndrăzneţi antropologi.
Un studiu recent publicat în PNAS arată că oamenii din Epoca de piatră au dat dovadă de “abilităţi cognitive complexe”, de “gândire abstractă” şi erau înzestraţi cu calităţi multitasking. Concluziile lor pornesc de la faptul că adezivii pe care aceştia le foloseau erau fabricaţi cu ajutorul unei gândiri avansate: ei nu amestecau ocrul cu secreţia arborelui de acacia doar pentru coloraţia roşie ce o dădea pigmentul ci datorită faptului că acesta oferea adezivului proprietăţi superioare care ţineau laolaltă uneltele din piatră pe care aceştia le foloseau. Uneltele au fost datate ca având 70.000 de ani vechime şi au fost descoperite în Africa. [fotografie disponibilă la linkul de mai jos].

Citiţi articolul PNAS aici. (+foto) Lyn Wadley, Tamaryn Hodgskiss, and Michael Grant – Implications for complex cognition from the hafting of tools with compound adhesives in the Middle Stone Age, South Africa, PNAS 2009 : 0900957106v1-pnas.0900957106.
“Adam atribuind nume animalelor” este o frescă originală de Anton Krajnc. The photo of Adam naming the animals represents an original fresco (c) by Anton Krajnc, in the baptism chapel of castle Bernau in Upper Austria – used by permission.