Pielea de gaina

Efectul de piele de găină ar fi o reminiscenţă a evoluţiei, de când oamenii au avut blană ca alte primate. Ian Gibbins, un om de ştiinţă, susţine că ne foloseam sistemul piloerectil în trecutul evolutiv apropiat şi am renunţat la păr deoarece nu mai aveam nevoie de blană. Însă nu spune şi de ce nu am mai fi avut nevoie de blană. Nu ar fi fost mai comod să nu trebuiască să ne protejăm trupurile cu haine de capriciile vremii?

Un folicul pilos este alcătuit din epiteliul care înconjoară radăcina unui fir de păr şi glanda sebacee adiacentă. De aceasta este ataşat un mic muşchi piloerectil controlat de un nerv aflat în reţea, astfel încât la activare, firele de păr se ridică şi de aici efectul de piele de găină. Sună a proiectare orientată clar spre un scop.

Gibbons explică faptul că bărbaţii încă mai au păr din motivele selecţiei sexuale (părul facial şi pilozitatea corporală mai accentuată). În timp ce “blana s-ar fi pierdut, femeile ar fi început să prefere bărbaţii mai păroşi sau bărbaţii au preferat femeile nepăroase”. Dar nu spune ce anume a cauzat pierderea părului. Articolul ABC prezintă şi câteva contra-argumente acestei presupuse istorii: diferite grupuri etnice au pilozitate diferită, femeile şi bărbaţii au aproximativ acelaşi număr de foliculi piloşi.

Sursa: ABC News

Photo: Girl in Fur Coat digital painting by chanchan222 (Flickr)

6 thoughts on “Pielea de gaina

  1. Super.

    Eu m-aş gândi şi la faptul că în momentele când ne este frig, musculatura se contractă, dar totodată se contractă şi muşchiul piloerectil – energia chimică nu se transformă cu un randamant de 100% în energie mecanică, existând ceea ce unii ar putea numi pierderi (se pare că aceste contracţii apar tocmai pentru că este nevoie de mai multă căldură). De fapt aceste aşa-zise pierderi ne asigură temperatura constantă de care avem nevoie în general, precum şi reglarea temperaturii atunci când scade temperatura mediului ambiant. Câtă căldură generează întregul sistem de muşchi piloerectori, n-aş putea spune. Sau ce rol specific are acest sistem din nou nu se poate spune, dar nici despre apendice nu s-a putut spune – era şi el un vestigiu, acum se pare că este un organ implicat în imunitate.

  2. in situatii periculoase adrenalina este hormonul care intra “in actiune”. are rolul de a ne spori atentia corticala in situatia respectiva; cred ca are legatura cu “pielea de gaina” – gasesc ca ar fi logic din moment ce inervatia neteda de la nivelul muschiului piloerector este asigurata de sistemul nervos simpatic. efectul ar fi detensionarea si focalizarea atentiei (cel putin parca asa e la mine).🙂

    evolutionistii sustin ceea ce sustin doar datorita faptului ca in mintea lor exista o legatura de descendenta intre animale si oameni, de unde reminiscenta acestei reactii pare logica.

    poate ca dl doctor poate confirma sau infirma “opinia mea fiziologica”.

  3. Din cate stiu, opinia ta fiziologica este corecta. Insa de multe ori intrebarea pe care o punem si ne sacaie este legata de “de ce” stau asa lucrurile. Cand nu stim raspunsul exact, filosofia noastra de viata (in cazul de fata teism, ateism etc.) poate fi folosita in mod speculativ – si este in regula atata timp cat nu pretindem o anumita certitudine stiintifica fondata pe speculatie (cum au tendinta sa faca evolutionistii).

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s