Dictionar de antonomaza

… de folosit ├«n muzeu. ­čÖé

Alabsatru – ora┼čul Bubastis din Egiptul antic

Amonit – din egipt. Amun (Ammon) care ├«nseamn─â cel ascuns, tainic

Calcedonie – ora┼čul Calcedonia, azi Kadikoy din Asia Mic─â

Caolin – mineral argilos, de la muntele Kao-Ling din China

Carst – regiunea Karst de pe coasta oriental─â a Adriaticii

Kimberlit – roc─â eruptiv─â, ora┼čul Kimberley din Africa de Sud

Landaunit – mineral descoperit ├«n Siberia de c─âtre Lev Davidovici Landau

Sardonix – varietate de calcedonie, de la Sardinia

Travertin – de la Tiburnus, numele nepotului ├«ntemeietorului legendar al Tiburului (azi Tivoli)

din Radu Musat – “Nume proprii – nume comune. Dictionar de antonomaza” (Polirom)

Advertisements

Omul cavernelor, Emil Silvestru, in Romania

├Än perioada 13-22 mai 2010, dr. Emil Silvestru se va afla ├«ntr-un turneu ├«n Romania prin care va promova cea mai recent─â super-produc┼úie a Creation Ministries International, Darwin: The Voyage that Shook the World (C─âl─âtoria care a zguduit lumea). Programul s─âu va include ora┼čele: Bucure┼čti (13-14 mai), Sibiu (17 mai), Timi┼čoara (19 mai)┬á ┼či Cluj-Napoca (22 mai). [sursa]

Nou studiu al dinozaurilor pitici din Hateg

Un articol proasp─ât publicat ├«n prestigioasa revist─â Paleo editat─â de Elsevier confirm─â fenomenul naninsmului insular ├«nt├ólnit la dinozaurii din Ha┼úeg (teorie g├óndit─â de celebrul baron Nopcsa). Nanismul insular se manifest─â prin reducerea dimensiunilor indivizilor unei specii sub influen┼úa izol─ârii geografice, ├«n cazul de fa┼ú─â dinozaurii (dar ┼či ale vertebrate) afla┼úi pe Insula Ha┼úeg, ├«n Maastrichtian (Cretacic t├órziu).

Dinozauri pitici din Haţeg:

Zalmoxes sp. (above) and Telmatosaurus sp. (below, by Debivort)

Articolul se poate descărca în format *.pdf de aici.

Joseph Ratzinger despre constiinta

Am observat c─â Andrei Marga vorbe┼čte ┼či scrie cu pasiune despre Joseph Ratzinger, ceea ce mi-a determinat o anume curiozitate pentru scrierile teologului devenit Pap─â. Citisem doar c├óteva opinii de-ale lui Ratzinger pe tema rela┼úiei dintre ┼čtiin┼ú─â ┼či religie, dar nu avusem ocazia s─â citesc lucr─âri mai extinse ├«n limba rom├ón─â. De aceea am cump─ârat imediat cartea pe care am vazut-o la un t├órg: Despre con┼čtiin┼ú─â, editat─â de Galaxia Gutenberg, ├«n traducerea lui Alex Moldovan.

Ratzinger define┼čte con┼čtiin┼úa drept “bastion al libert─â┼úii” umane, fiind cea mai ├«nalt─â norm─â c─âriea omul se poate supune chiar ┼či ├«mpotriva autorit─â┼úii. Puterea de justificare a con┼čtiin┼úei subiective nu trebuie s─â duc─â la o validare a relativismului, la o dictatur─â a pluralismului moral. Deoarece st├ólpii de reazem ai existen┼úei umane sunt identifica┼úi ├«n domeniul religios ┼či cel moral, Cardinalul arat─â c─â “sentimentul de vinov─â┼úie, capacitatea omului de a recunoa┼čte vina, apar┼úine ├«n mod structural constitu┼úiei spirituale a omului. Sentimentul de vinov─â┼úie perturb─â calmul con┼čtiin┼úei ┼či este la fel de necesar omului ca durerea fizic─â”, deoarece atunci ┼čtii sigur c─â trupul func┼úioneaz─â ┼či este capabil s─â identifice o infec┼úie. “Cine nu mai este capabil s─â simt─â vin─â este bolnav din punct de vedere spiritual”. Aptitudinea omului pentru adev─âr este o garan┼úie a asem─ân─ârii omului cu Dumnezeu.

Con┼čtiin┼úa nu este identic─â cu existen┼úa dorin┼úelor ┼či preferin┼úelor personale ┼či nici nu poate fi redus─â la avantaj social, conses de grup sau exigen┼úele puterii socio-politice. Exist─â, dup─â Joseph Ratzinger, dou─â niveluri ale con┼čtiin┼úei: 1) ontologic – fenomenul con┼čtiin┼úei este o amintire a bunului ┼či a adev─ârului care ne-a fost implantat─â de c─âtre Creator ┼či datorit─â c─âreia exist─â ├«n natura noastr─â o tendin┼ú─â spre divinitate; ┼či 2) al judec─â┼úii – nimeni nu poate ac┼úiona ├«mpotriva propriilor convingeri (├«ns─â aceasta nu este o “canonizare a subiectivismului”).

Unele construc┼úii ideatice ale Cardinalului sunt surpirinz─âtor de simple ┼či concise dar cu mare putere de diagnosticare a lumii (post)moderne. Ca de exemplu: “Maladia specific─â a lumii moderne const─â ├«n e┼čecurile ei morale”. Este ca ┼či cum am ┼čti foarte multe despre ┼čtiin┼ú─â dar nu am ┼čti cum s─â judec─âm dac─â este moral s─â o folosim (├«n domenii precum medicina sau protec┼úia mediului). Exist─â o “slab─â dezvoltare a ra┼úiunii morale ├«n compara┼úie cu ra┼úiunea de calcul”. Astfel p─âstrarea mesajului moral al Bisericii ├«n lumea de ast─âzi constituie garan┼úia atingerii destinului umanit─â┼úii.

Joseph Ratzinger identific─â 4 surse ale moralei: 1) realitatea – implicit ra┼úiunea care poate cunoa┼čte realitatea ┼či o poate explica; 2) con┼čtiin┼úa; 3) ├«n┼úelepciunea tradi┼úiei – exprimat─â ├«n comunitatea vie a Bisericii ┼či 4) voin┼úa divin─â – revelat─â prin poruncile divine.

Este ciudat c─â anumitor teologi le vine greu s─â accepte doctrina clar─â ┼či restr├óns─â a infaliabilit─â┼úii papale, ├«ns─â nu v─âd nicio problem─â ├«n a acorda o infaliabilitate de facto oricui posed─â con┼čtiin┼ú─â.

 

Argumentarea lui Joseph Ratzinger ├«mpotriva relativismului moral mi se pare extrem de conving─âtoare ┼či u┼čor de ├«n┼úeles, de aceea v─â recomand aceast─â bro┼čur─â. De┼či am categorisit acest post la “reviews”, nu este chiar o recenzie fiind mai mult o colec┼úie de citate ┼či de parafraz─âri.

Rating: 8/10

Sursa foto: Imageshack

 

Add to FacebookAdd to DiggAdd to Del.icio.usAdd to StumbleuponAdd to RedditAdd to BlinklistAdd to TwitterAdd to TechnoratiAdd to Yahoo BuzzAdd to Newsvine

Microraptorul rescrie evolutia?

Microraptor gui ar putea fi o fosil─â care s─â complice teoria evolutiei p─âs─ârilor din dinozauri. Un articol descoper─â.ro anun┼ú─â c─â noi cercet─âri f─âcute asupra fiziologiei microraptorului arat─â c─â acesta ar putea fi descendentul unor p─âs─âri care ┼či-au pierdut abilitatea de a zbura.

Artist’s impression (above): Dinoguy2

M. gui display in China Paleozoological Museum