Cum sa citim Genesa

Principala invatatura cu care am ramas din lectura acestui studiu biblic, referitoare la cum anume sa intelegem cartea Genesa, este de a o privi  nu ca pe ceva de sine-statator, care trebuie inteles in propriile-i limite ale naratiunii, ci ca pe acea parte a Pentateuhului scrisa din “perspectiva Campiei Moabului”. Fara Exod-Levitic-Numeri nu poate exista o intelegere corecta a scopului pentru care a fost scrisa Genesa si anume atat pentru fundamentarea relatiei Yahweh – Yisrael cat si pentru a fi o provocare cultural-religioasa pentru natiunile din jur: Israel trebuia sa-si indeplineasca “mandatul preotiei” nu doar cel cultural (Gen. 1:28 Dumnezeu i-a binecuvântat, şi Dumnezeu le-a zis: “Creşteţi, înmulţiţi-vă, umpleţi pământul, şi supuneţi-l; şi stăpâniţi peste peştii mării, peste păsările cerului, şi peste orice vieţuitoare care se mişcă pe pământ”).

“Intrebarea esentiala este <CINE a facut cerurile si pamantul?> iar nu <Cum s-au facut ele?>”. (p.19) Astfel, structura cartii Genesa este profund teocentrica, lucru evident mai ales in capitolele 1-11 cand personajele sunt mai sterse (de ex. Noe nu are consemnata nici macar o propozitie pe care ar fi spus-o) si intodeauna subordonate evenimentelor infatisate de firul narativ – personajele Adam si Eva sunt depasite in semnificatie de evenimentul Caderii lor in pacat si efectele determinate asupra intregii omeniri; Noe este umbrit de cataclismul global al Potopului. Desi in cea de-a doua parte a cartii personajele sunt mult mai proeminente (Avraam, Iacov, Iosif),  acestea raman subordonate evenimentelor si anume demararii istoriei rascumpararii, idee care transcende evenimentele la care participa personajele – evenimentele par uneori disparate, uneori anacronice dar subordonate nu istoriei personale ci unei Istorii Mai Inalte. Daca primele capitole ofera imaginea istoriei Creatiei si Caderii, a doua parte este prezentarea Rascumpararii.

Abordarea cartii este una sincronica, teza teoriei documentare (cum ca Genesa ar fi fost compilata ulterior, mult mai tarziu, folosind fragmente de text din diferite perioade), fiind tot mai mult pusa la indoiala de maiestria autorului relevata de unitatea naratiunii biblice si de tehnicile narative folosite. Unitatea literara  nu este doar a Genesei ci si a Pentateuhului in ansamblul sau.

Cand a fost scrisa Geneza? “In lumina naratiunii Pentateuhului putem emite ipoteza ca Genesa a fost scrisa in vremea peregrinarilor prin pustie sau perioada sederii in Campia Moabului”. (p.31) 1440-1400 i.Cr.

Structura. “Primele 11 capitole focalizeaza naratiunea pe esenta problemei: suprematia absoluta alui Yahweh in fata dumnezeilor culturii de atunci si natura relatiei care se stabileste intre acest Dumnezeu si om. Aceste adevaruri sunt comunicate nu doar pentru Israel cat si pentru aceia intre care urma el sa fie asezat, ca o preotie imparateasca a Dumnezeului sau. Cartea Genesei trebuia sa pastreze legatura cu climatul cultural-religios al tuturor acestor popoare”.  (p.31)

Implinirea acestui “mandat preotesc” implica prezentarea adevarurilor intr-un limbaj accesibil si inteligibil popoarelor din jur. “In tot Bazinul mediteranean pare sa nu fi existat un vehicul mai potrivit decat literatura legata de Potop”. Numarul mare de istorisiri legate de Potop, rapandite peste tot in lume, indica faptul ca “literatura depre Potop era un bun universal, apartinand deopotriva tuturor acestor popoare”. Istoria potopica era inscrisa in constiinta colectiva a diferitelor natiuni. Asemanarile cu miturile sumero-akkadiene determina “relevanta” materialului biblic pentru popoarele de atunci. Diferentele insa subliniaza unicitatea si atotputernicia Dumnezeului evreilor, care era o idee originala, nemaintalnita in lumea politeista de atunci.  (p.62)

Rezumat schematic. Creatie – Cadere – Rascumparare.

Creatia. Il prezinta pe Dumnezeu ca fiind singurul Dumnezeu adevarat, imaterial si transcendent universului pe care El l-a creat. Ceea ce spune El se face. Coroana creatiei lui este omul, inzestrat cu libertate morala, cu libertatea de a alege intre bine si rau, de a experimenta rebeliunea si alienarea de Dumnezeu. Lumea pervertibila creata era o lume “foarte buna”.

Efectele Caderii. Dupa Potop omul “nu mai era totusi ca inainte de cadere. Prin neascultarea lui Adam, creatia lui Dumnezeu fusese atinsa in mod ireversibil de rau. Animozitatea s-a instalat intre om si lumea animala. Clima si mediul par sa se fi schimbat […] si Dumnezeu adauga la hrana omului o noua categorie de alimente”. (p.66)

Polemica. Textele babiloniene prezinta soarele si luna ca pe doi mari zei. “In timp ce la popoarele inconjuratoare soarele si luna erau venerate, textul din Genesa nici macar nu le numeste”. Plecand de aici este usor de intuit natura intentionat polemica a materialului din Genesa. Pe de o parte informatiile reverberau in ceea ce popoarele vremii cunoasteau deja ca istorie insa veneau in contradictie cu conceptiile religioase ale acestora. (p.336)

Concluzie. “Cand privim intregul Pentateuh prin perspectiva Campiei Moabului, intelegem ca Genesa ofera nu doar raspunsuri vitale pentru relatia lui Israel cu Dumnezeul sau, dar, in acelasi timp, este si o unealta apologetica extrem de importanta oferind o cale de comunicare relevanta cultural, fata de care Israel nu ar fi putut incepe nici macar sa viseze sa-si indeplineasca mandatul preotiei”. (p.349)

Rating: 7/10

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s