Despre un raft

Adică un post despre literatură pentru un raft de literatură. Concurs organizat de Curtea Veche.

O carte citită devine parte a vieţii. Timpul acordat lecturii nu este echivalent cu timpul acordat cărţii deoarece întâmplările şi personajele te însoţesc pe parcursul unei zile sau poate chiar pe parcursul întregii vieţi. Dar cât trăieşte o carte? Moare ea odata cu cititorul?

O carte tăieşte atunci când este citită. Cititorul parcurge locuri şi întâmplări împreună cu personajele. Însă aceastea mor odată ce cartea a fost închisă. Cartea aşteaptă să fie trezită la viaţă de alţi cititori.

Dar cartea însăşi trăieşte prin viaţa cititorului şi moare odată cu moartea cititorului acelei poveşti. Dar se trezeşte la viată şi îşi retrăieşte povestea oridecâte ori este citită. Cartea are “trecutul cititorior ei morţi, prezentul cititorilor vii şi viitorul cititorilor ce vor veni”.

ART: Anca Mizumschi

Artist: Anca Mizumschi (poet)

Lives in: Bucharest

Works:

I. Anca lui Noe – 104 p. published 2009, Humanitas, 05/19/2010

*volume graphics & paintings  by Vasile Mureşan “Murivale”

II. Poze cu zimţi – 34p. published 2010, LiterNet, 05/19/2010 (previously published in 2008 @ Brumar)

All photos & video by LiftingShadows (c) 2010

A.R.T. is a personal project which promotes young Romanian artists and offers a glimpse of their work. 

Cherry blossom

Lucrarea de mai sus exprimă dorinţa de a fi “înalt ca munţii, adânc ca marea”. Acele litere care se referă la munţi sunt ele însele o sugestie a acestora; iar cele care vorbesc despre mare sunt reprezentate conturând adâncul. Scopul caligrafiei nu este “de a scrie literele şi cuvintele într-o manieră frumoasă ci de a transmite o imagine vizuală puternică a ceea ce acele cuvinte înseamnă”, spune Jiwon Park Yangjun.

Mai jos sunt două creaţii new-media ale artistului Emanuel Fabian, UAD.

Schizosonetul lui Ad. Chivu

Această carte îmi place şi nu-mi place. Ce ar putea fi mai tipic pentru un sonet postmodern de toată frumuseţea? Mi-a plăcut această schizofrenie literară, acest strigăt-suspin, solitar şi în acelaşi timp într-o societate în decompunere. Nu mi-a plăcut societatea pe care o descrie, viaţa pe care o descrie.

Sonetul consemnează trăirile celui părăsit; legătura cu ea fusese atât de puternică încât nu poate accepta despărţirea. De aceea o mai strigă prin casă (deşi ştie că nimeni nu-i va răspunde); pregăteşte masa pentru doi (deşi ştie că va cina singur). Întrebarea obsesivă este unde eşti? nu ca o întrebare care îşi aşteaptă răspunsul ci ca o consemnare deznădăjduită a realităţii pierderii, implacabilă şi ireversibilă. Substanţa eului a pierdut din consistenţă. Aceste episoade de poem sunt întrerupte de legătura cu lumea cotidiană, consemnată de fraze maşinale, lipsite de lirismul poeziei. Însă cum poate fi asigurat echilibrul mental într-o societate în care: “fericirea nu ţine cont de morală, politica se reduce la interes, legile sunt date în defavoarea omului, atitudinea creştină este anacronică, iar eşecul este contemporaneitate”?

În “Orthodoxia” lui, Chesterton arată că nebunia survine atunci când Raţiunea divină este înlocuită de sinele uman. Eu-ul personal devine centrul universului iar egocentrismul este trăsătura fundamentală a societăţii de consum. În schizosonet, lipsa de valori din cadrul societăţii şi renunţarea la absolutul moral, lasă omul fără niciun punct de sprijin. Astfel omul îşi doreşte nebunia, schizofrenia: “îmi doresc s-o iau razna, să nu mai ştiu nimic despre mine”. În astfel de condiţii pasivitatea  e firească “asemeni unei realităţi masacrate/ or să treacă toate”.

Rating: 7/10

6 Strategii dracesti (V)

25. […manusrcis intrerupt…]

26. Falsitatea reciprocă a altruismului este atunci când unul renunţă la anumite avantaje personale doar pentru a dovedi că este altruist şi nu pentru ca alţii să se bucure de ele.

27. Când credem că lucrurile sunt oricum deja scrise, importanţa rugăciunii tinde spre zero: o rugăciune ascultată se referă la lucruri intamplate “oricui” iar o rugăciune neascultată s-a dovedit a fi fără rost.

28. Omul poate fi legat de lume; experienţa lui de o viaţă îl poate convinge că aici e locul lui şi că raiul poate fi adus pe pământ.

29. Dumnezeu a creat o lume periculoasă pentru că recurgerea la curaj sau laşitate tezeşte oamenii din toropeala morală. Emoţia fricii nu este păcat dar actul laşităţii forţează omul să gândească scenarii imaginare a ceea ce se poate întâmpla mai rău şi să nu simtă că există ceva pe care se poate baza în afară de curajul dat şi puterea lui.

30. Faptele fizice sunt reale iar cele spirituale sunt doar subiective.

ART: Ovidiu Hulubei

Artist: Ovidiu Hulubei

Lives in: Cluj-Napoca

Works:

I. Procedural memory – iron, wood, glass, silicon –  UAD Alumnus Gala @ Expo Translivania, Cluj-Napoca, 06/26/2009


II. Cleaning history – video installation on 3 DVD – Slash Gallery opening exhibition in Cluj-Napoca, 05/14/2010

All photos by LiftingShadows (c) 2009, 2010

A.R.T. is a personal project which promotes young Romanian artists and offers a glimpse of their work.