Dar de câte ori, prieteni, n-am surâs cu întristare,
Când sperantele pareau înselatoare.
Când necinstea si prostia si-ascundeau prin gropi norocul,
Stiti de câte ori, prieteni, le-am prins jocul.
Ne-am saturat de palavre, de carti si filme de soc,
Cu vampe, regi si cadavre, cu stele de iarmaroc.Ploaia care va veni
Le va potopi pe toate.
Sa-ncercam sa facem noi
Un oras fara pacate.Mi-e lehamite de marşuri, de tromboane si plocoane,
De blazoane, de canoane si fasoane.
Fiindca banul si puterea sunt pericole morale
Circul vieti ne-a impus salturi mortale.
Deasupra florilor noastre ciuperca cheama a pustiu,
Din cer cad pasari albastre si totusi nu-i prea târziu.
Comentariu editorial: Nu ploaia asta a venit azi si nici nu suntem noi capabili sa facem un oras fara pacate.
Photo: Google doodle Words: Pasarea Colibri – Ploaia care va veni (adaptare de Dorin Liviu Zaharia dupa o piesa a grupului “ECHIPA ‘84″)