Versez – Iv cel Naiv

A trecut ceva timp de când am citit Versez a lui Iv cel Naiv însă nu vreau să aştept tirajul al doilea anunţat de editura Vellant aşa că iată ce am (de) scris despre acest volum.

Poezia lui Iv este caracterizată de originalitate şi unicitate. Ea este de asemenea lipsită de constrângeri. Propune un final neaşteptat, uneori plin de haz. Jovialitatea şi bonomia nu sunt epitete străine de atmosfera acestor versuri.

SMS-urile lui Iv sunt deliciul volumului. Este ciudat cum un lucru atât de banal ajunge să fie highlight-ul unui album de poezie: asta pune în evidenţă talentul lui Iv. Un lucru e cert – nu e foarte înţelept să te iei la întrecere în SMS-uri vers(ific)ate cu Iv; nici măcar să dialoghezi în versuri cu el, aşa cum se mai vede pe reţeaua de socializare. Lucurul atât de cotidian – SMS-ul lui Iv – aduce în schimb poezia cu sine. Şi cu tine.

Singurătatea e o cămilă lângă nicio cămilă.

Sunt multe poeziile care îmi plac, dintre acestea voi aminti: pisica se uita la ceas, sms4, fiică-mii. Dincolo de accesibilitatea poeziei lui Iv, aceasta mi se pare că şi-a găsit locul în universul poeziei româneşti, pe unde se plimbă liber. Unele versuri m-au dus cu gândul la:

Emil Brumaru în am băut o cafea la o înmormântare “nu ca vreau/ dar mă ridic/ nu expresso dar ibirc/ nu că zahăr dar lăptic”. [Numărătoare pentru puştoaice şi babalâci, EB, aici]

Nichita Stănescu în schimb – “priveşte-mă să te privesc/ clipeşte-mi să-ţi clipesc/ dilată nările ca să dilat nările/ urcă scările ca să urc scările”. [Necuvintele, link]

Gellu Naum: în deltă ploua liniştit – “liniştea ploii/ ploaia lacrimilor/ lacrimile furiei/ furia sentimentelor/ …”. [vezi Crusta lui GN]

Partea mai puţin reuşită o constituie versurile cu tentă de folclor urban care nu se ridică la calitatea Cânticilor mârlăneşti ale lui Florin Bican, ca de exemplu: o bârfă scurtă, azi: 86400, mai mulţi negri mititei, pe care eu le-aş fi lăsat în afara volumului.

Pentru ars poetica al lui Iv recomand a se consulta atent hexalog-ul.

Despre Iv – deşi mulţi ar dori să ştie cine este, cred că cel mai bine ar fi să rămână aşa cum este, adică fictiv. Am aflat unde se duc secundele şi de ce râmele urăsc litera i. De ce mi-aş dori mai mult?

Volumul desigur nu ar mai fi decât jumătate fără contribuţia minunată a lui Vali Petridean.

Rating: 9,5/10

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s