Sora Fantana

Stau singur şi mă uit pe o stradă pustie
stau singur cu buzunarele pline de câini
stau singur şi ascult foşnetul oaselor
e ca şi cum ar adia vântul peste un clopot de ceară
dar după primul colţ la prima răspântie
s-ar putea oricând să apară cineva învăluit într-o ploaie de lumină
şi va trebui să mă acopere cu mantia lui pentru că
s-ar putea odată cu el să vină o ploaie sau o ninsoare
sau chiar o afurisită de lapoviţă
să ne îngheţe oasele proaspăt spălate
deşi ieri a fost mai frig decât azi

deasupra mea zboară câţiva porumbei cerşetori
filantropii le-au pus fărâmituri de pâine pe balcoane
şi eu mort de mult cu o piatră de moară pe piept
am hotărât în sfârşit să plec
să pornesc de pildă dintr-un grajd înecat în aburi
să merg aşa până la un crâng (tufiş) unde mă aşteaptă sora Fântână
să mă reazem acolo de prăbuşirea ei

10 octombrie 1986
salonul 3003

2 thoughts on “Sora Fantana

  1. Deși nu o înțeleg pe deplin, îmi place… Și nu știu de ce!😀

    ps. ce ți-ai luat de la Gaudeamus?sunt curioasă😛

  2. ma bucur ca mai treci pe aici. ti-am simtit lipsa.🙂

    “Deși nu o înțeleg pe deplin, îmi place… Și nu știu de ce!” – atunci inseamna ca ai prins gustul de Gellu Naum.

    anul asta am trecut in fuga pe la Gaudeamus. mi s-a parut mie sau oferta era mai saraca? am luat totusi cateva tiluri, sper sa iti satisfac curiozitatea pe luni-marti.🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s