Interviu transfinit

“Daca am sti insa de ce-urile cum-urilor noastre, am fi altundeva. Intrebarea ar fi unde.”

Interviul transfinit al lui V. Avram se plaseaza temporal inaintea interviului Mastilor al lui G. Liiceanu. De aceea este mult mai putin direct si mai putin agresiv, mai centrat pe literatura decat pe biografie si patruns de eterna autopersiflare si nonvalorizare a propriei opere a lui Mircea Ivanescu. Fabulos un pasaj in care descrie Bucurestiul, mai exact una dintre acele zone care pastra o atemporalitate aparte.

“…avand timp liber am inceput sa citesc organizat. Si la un moment dat am descoperit o biblioteca pe atunci ciudata in Bucurestiul acelor ani cand Biblioteca Academiei nu era accesibila elevilor si cu atat mai putin celor cu statutul nedeterminat cum eram eu si Biblioteca Fundatiilor din Piata Palatului era practic mutilata de toate cartile ei definitorii. Era vorba de o casa calma, burgheza, cu camere putine si relativ mici, grupate la etaj in jurul unui hol nu prea mare, si dispuse toate in semicercul cu ferestre mari de sticla, spre un parc, deloc mare, si aproape totdeauna pustiu, un fel de gradina mai mare de casa boiereasca (asa cum era casa insasi, constituind biblioteca, o casa de personaj particular, fara indoiala si in niciun caz conceputa initial pentru alte scopuri; cartile erau probabil in camerele de la parter, la origine reprezentand dependentele si spatiile personajului de serviciu). Asezamantul era situat in plin centrul orasului, dar intr-un din acele mici cartiere de strazi linistite, acolo in preajma bibliotecii de care e vorba, cu case mai elegante, dar pe strazile imediat inconjuratoare, de-a dreptul modeste, si chiar patriarhale avand curti lungi si inguste, fatade lasate sub nivelul trotuarului, pomi batrani pe marginea trotuarelor si in genere lasand impresia ca fac parte din cu totul alt oras decat capitala acelor ani si al altor ani care au imprimat Bucurestiului aerul acesta de graba, vulgaritate, brutalitate si totala indiferenta la orice fel de valoare reala omeneasca pe care il avea si atunci si care s-a tot accentuat in toti anii urmatori, prin si de dincolo de marea opera de demolare intreprinsa de peronajul tutelar.” [p. 68-69]

Rating: 10/10

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s