O noua pista pentru aparitia vietii

Un nou studiu al cercetătorilor de la Astrobiology Centre (INTA-CSIC) arată că acidul cianhidric, ureea şi alte substanţe pot fi obţinute din albastru de Berlin (o sare Fe4[Fe(CN)6]315 H2O), motiv pentru care s-au recreat condiţiile chimice de pe Pământul primitiv. Marta Ruiz Bermejo a spus că albastrul de Berlin (foto) se dizolvă în amoniac ceea ce are ca rezultat acidul cianhidric care la rândul său ar fi putut juca un rol în apariţia moleculelor organice. Condiţiile de mediu ar fi trebuit să fie un pH foarte ridicat (bazic, 12), temperaturi de 70-150 grade Celsius, fără oxigen.

Desigur, condiţiile primordiale sunt o presupunere, nu putem fi siguri că aşa stau lucrurile. Apoi trebuie să observăm că toate aceste date au fost obţinute de cercetători în medii de laborator cu condiţii controlate.

Sursa: Ruiz-Bermejo et al. Thermal Wet Decomposition of Prussian Blue: Implications for Prebiotic Chemistry. Chemistry & Biodiversity, 2009; 6 (9): 1309 DOI: 10.1002/cbdv.200900024

Stiinta originilor bate pasul pe loc

ABC anunţă că viaţa pe planeta noastră ar fi putut apărea cu multe sute de milioane de ani mai repede decât se credea până acum, şi anume acum 4,38 miliarde de ani când, spune Mojzsis coautor al studiilor, “toate criteriile necesare vieţii – apă lichidă, surse de energie precum lumina solară şi cărămizile chimice de pe meteoriţi” au fost prezente pe pământ. Studiul mai spune că astfel s-ar rezolva problema “organismelor relativ complexe care există în indexul fosil între 3,5 şi 3,8 miliarde de ani în urmă”, care ar fi avut timp să evolueze.
Această “nouă” ipoteză nu aduce de fapt nimic nou. Şi cu 25 de ani în urmă se vorbea aproximativ de aceeaşi dată posibilă de la care se putea forma viaţa din supa prebiotică, şi anume 3,98 miliarde de ani. 400 de milioane de ani, dintr-o perspectivă geologică nu înseamnă totuşi mare lucru dacă avem în vedere perioada de răcire a Pamântului necesară. Pe lângă asta este puţin probabil ca Pământul să se fi răcit într-o atât de scurtă perioadă de timp (de 200 de miliaone de ani) până la temperaturi de sub 100 de grade Celsius. De asemenea de remarcat faptul că disponibilitatea energiei ultraviolete nu rezolvă de una singură apariţia vieţii din material neviu – nu există un mecanism care să poate fi responsabil de utilizarea acestei energii pentru clădirea vieţii. Iar apelul la macromolecule venite din spaţiu este doar o altă încercare de a scurta timpul pentru apariţia vieţii. De menţionat de asemenea că nu există dovezi geologice ale unei presupuse supe prebiotice şi nici ale condiţiilor reducătoare necesare în atmosfera primară. Dacă cercetători inteligenţi proiectează multe experimente care nu reuşesc să dovedească apariţia vieţii din neviaţă nu ar fi mai înţelept să credem că un Proiectant inteligent (mult mai inteligent decât oamenii) a proiectat El Însuşi viaţa?
Despre originea vieţii am mai scris aici.

Photo by efleming (flickr).