Noi date asupra ADN-ului necodificator

Junk-DNA era denumirea dată de oamenii de ştiinţă la ceea ce este ADN-ul necodificator din genomul unui organism. Se spunea până nu demult că acest material genetic nefolositor şi nepurtător de informaţie utilă este un rest al procesului evolutiv şi că nu are niciun rol. Din ce în ce mai multe cercetări vin să contrazică această ipoteză scoţând la iveală că ADN-ul necodificator are un rol foarte important în reglarea activităţii genelor.

Cercetătorii de la Princeton University din Indiana University au studiat genomul unui organism infuzor, numit Oxytricha sp. (vezi foto), şi au descoperit că regiuni ale genomului care erau considerate “dispensabile” joacă în fapt un rol central în funcţionarea organismului. Transpozonii (porţiuni ale ADN-ului necodificator) influenţează decisiv dezvoltarea, la eliminarea acestora oamenii de ştiinţă constatând că organismul Oxytricha nu se mai dezvolta corect. ADN-ul necodificator ar putea fi responsabil de diferentele majore în exprimarea ADN-ului codificator şi ar putea explica de ce organisme atât de apropiate genetic precum cimpanzeii şi oamenii sunt totuşi atât de diferite.
Despre acest subiect am mai scris aici.

Sursa: Princeton University (2009, May 21). ‘Junk’ DNA Has Important Role, Researchers Find. ScienceDaily. Retrieved May 22, 2009, from http://www.sciencedaily.com /releases/2009/05/090520140408.htm­

ARN-ul autoreplicator si originea vietii

Science Daily anunta ca cercetatorii au sintetizat pentru prima data molecule de ARN care se pot autoreplica fara ajutorul oricaror componete celulare sau fara ajutorul vreunei proteine. Enzimele ARN participa la reactii fundamentale pentru intocmirea moleculelor de ARN. Variantele enzimelor au fost testate in laborator, sub atenta coordonare inteligenta si conforma unui plan (=metodologie) prestabilit si in conditii supervizate de catre niste ingineri inteligenti. Ni se spune ca s-a reusit izolarea unei variante evoluate de enzima.  Important este de retinut ca acea enzima de la care s-a pornit era deja capabila sa faca replicare chimica de baza.

Un citat din articolul aparut este foarte graitor: “Una dintre teoriile proeminente referitoare la originea vietii postuleaza ca deoarece ARN-ul poate functiona atat ca o gena cat si ca o enzima, ARN ar fi putut aparea inaintea ADN-ului si a proteinelor si a jucat rolul de molecula ancestrala a vietii”.

Desi pare un limbaj stiintific si nu se face referire la supranatural o astfel de afirmatie nu poate fi considerata stiinta de buna calitate intrucat face apel la o enorma credinta, nu are nicio sustinere experimentala si se supune mentalitatii filosofice apriorice (materialiste) a celor care au formulat-o.

De asemenea important de retinut ca in toate aceste experiente nu se vorbeste de viata. Este doar un experiment de biologie moleculara care arata cat de complexe sunt componentele biochimice de care viata se foloseste si cum se comporta substantele chimice. Sistemele de enzime ARN auto-replicatoare nu sunt o forma de viata.

Photo (ADN) by jurvetson (flickr)

Genomul mamutului lanos

O echipa de cercetatori rusi si americani au efectuat studii asupra genomului de mamut lanos dupa ce au reusit sa extraga mostre de ADN din fire de par de mamut, pastrate in permafrostul siberian. Secventa preliminara arata ca diferentele dintre mamut si elefantul african ar fi de doar 0.6%, ceea ce este destul de curios avand in vedere ca diferenta asteptata, conform presupunerii evolutioniste ca speciile s-ar fi separat cu mult timp in urma (~7 milioane de ani), ar fi mult mai mare. Apropierea celor 2 specii se poate explica prin faptul ca acestea au o descendenta comuna, dar in cadrul unui tip creat initial, care s-a diversificat in functiile de conditiile de mediu. Aceast lucru implica existenta unui creator inteligent care a inzestrat organismul cu proprietatea de variabilitate a informatiei genetice. Disparitia speciei a fost cauzata de o catastrofa de proportii. Una dintre intrebarile pe care le ridica aceasta descoperirea este daca specia de mamut lanos, Mammuthus primigenius, care a trait in trecut si pe teritoriul tarii noastre, va putea fi readusa la viata gratie ingineriei genetice. Va putea fi clonat mamutul data fiind descoperirea genomului sau si apropierea genetica cu elefantul african?

Ilustration by ExhibitEase LLC – Steven W. Marcus

Restul inutil al ADN-ului este functional

Cromozomii sunt structurile nucleare care au rolul de transmitere a informatiei genetice. Acestia sunt alcatuiti din macromolecule de ADN, la nivelul carora sunt delimitate genele (=unitatile de baza ale ereditatii). Insa la nivelul ADN-ului exista atat portiuni codificatoare (genele) cat si necodificatoare, despre care se credea pana nu demult ca nu au nicio functie si ca sunt un rest evolutiv. Deoarece se credea ca aceste zone ale ADN-ului sunt erorile acumulate de-a lungul timpului si abandonate in procesul de evolutie, ADN-ul necodificator a fost denumit junk DNA (“deseu” de ADN). Cu toate ca asemanarile intre oameni si cimpanzei sunt estimate la 98% (mai nou se vorbeste de doar 95%) deosebirile intre cele doua specii sunt imense, comunicarea, inteligenta, pasiunea pentru arta si frumos caracteristice oamenilor punand o prapastie de netrecut intre noi si animale. Asa ca unii creationisti au spus cu destul de multa vreme in urma ca trebuie sa existe anumite structuri genetice responsabile pentru aceste deosebiri. O posibilitate era ca acest junk ADN sa nu fie un simplu rest evolutiv ci sa aiba functii inca nedescoperite. Desigur ca aceasta varianta nu putea fi considerata stiintifica de evolutionisti. Dar cu timpul noi cercetari au inceput sa arate ca junk ADN-ul nu este deloc inutil. Ba dimpotriva s-a demonstrat ca are un rol important in influentarea proceselor care diferentiaza creierul uman de cel al maimutelor antropoide. Creationistii au spus ca acest junk ADN are de fapt rolul de a controla activitatea si exprimarea genelor. Cu alte cuvinte el poarta informatie despre informatie si detalii despre cum anume sa fie folosita aceasta. Este asadar o meta-informatie.
Intr-o lucrare recent publicata in Genome Research, pe Nov. 4, informeaza SD, oamenii de stiinta de la Genome Institute of Singapore spun ca junk ADN-ul este functional si responsabil de ceea ce diferentiaza speciile.  Ei spun ca originea acestui junk ADN este desigur undeva in procesul evolutiei. Junk ADN-ul este alcatuit din secvente aparent repetitive legate prin  factori de transcriptie, care sunt proteine ce controleaza exprimarea genelor. Cercetatorii mai spun ca aceste repetari au avut un rol deosebit de important in macro-variabilitatea speciilor pe parcursul evolutiei. Desigur ca pentru aceasta nu exista dovezi, ci constituie argument doar pe baza presupunerii ca evolutia a avut loc si ca toate organismele sunt inrudite.
News on: Agency for Science, Technology and Research (A*STAR), Singapore (2008, November 5). ‘Junk’ DNA Proves Functional; Helps Explain Human Differences From Other Species. ScienceDaily. Retrieved November 6, 2008, from http://www.sciencedaily.com­ /releases/2008/11/081104180928.htm
Photo by mash dnart