Inteligenta in lumea animalelor

Un argument des întâlnit pentru demonstrarea înrudirii omului cu maimuţele antropoide  este folosirea uneltelor de către acestea din urmă  pentru a-şi asigura hrana. Cimpanzeii de exemplu sunt deosebit de ingenioşi în a captrura furnici, introducând ramurele tinere în muşuroaie. Furnicile se caţără pe acestea iar cimpanzeul are parte de o gustare usoară. Alte maimuţe se folosesc de pietre pentru spargerea unor fructe sau seminţe tari, precum nucile. Iată, spun antropologii şi etologii evoluţionişti, avem dovada unei înrudiri între oameni şi maimuţe în baza acestor comportamente în care animalele se folosesc de diverse unelte.

Nu am auzit niciodată că inrudirea (filogenetică a) omului cu restul regnului animal ar putea fi susţinută de un exemplu ca următorul: vidrele din Galapagos folosesc rocile tari de pe fundul oceanului pentru a sparge cochiliile tari ale moluştelor; vidrele plutesc confortabil facând pluta pe spate, îşi pun piatra pe piept si cu ambele membre superioare izbesc cochilia de rocă. Nici păsările nu sunt mai puţin inteligente. Iată un clip extraordinar în care o pasăre a învăţat să pescuiscă. Ea a refuzat o masă uşoară şi a învăţat cum să obţină un beneficiu ulterior mai mare punându-şi mintea la contribuţie.

Inteligenţa în lumea animalelor nu dovedeşte neapărat descendeţă comună ci mai degrabă proiectare comună.

Fred Flintstone si Adam

Se pare că William Hanna şi Joseph Barbera se apropie uneori cu a lor celebră Familie Flintstones mai mult de realitate decât oamenii de ştiinţă (arheologi, antropologi). Asta pentru că în celebra serie animată familia “primitivă” a oamenilor preistorici din epoca de piatră avea parte de multe ingrediente ale vietii moderne, realizate desigur cu mijloacele vremii, precum aparatură casnică şi alte facilităţi, decât şi-ar imagina cei mai îndrăzneţi antropologi.
Un studiu recent publicat în PNAS arată că oamenii din Epoca de piatră au dat dovadă de “abilităţi cognitive complexe”, de “gândire abstractă” şi erau înzestraţi cu calităţi multitasking. Concluziile lor pornesc de la faptul că adezivii pe care aceştia le foloseau erau fabricaţi cu ajutorul unei gândiri avansate: ei nu amestecau ocrul cu secreţia arborelui de acacia doar pentru coloraţia roşie ce o dădea pigmentul ci datorită faptului că acesta oferea adezivului proprietăţi superioare care ţineau laolaltă uneltele din piatră pe care aceştia le foloseau. Uneltele au fost datate ca având 70.000 de ani vechime şi au fost descoperite în Africa. [fotografie disponibilă la linkul de mai jos].
Biblia prezintă istoria primilor oameni ca fiind înzestraţi cu aceleaşi abilităţi cognitive ca oamenii moderni, dacă nu chiar mai mari: vezi cazul lui Adam care denumeşte unele dintre categoriile -probabil familiile- de animale create, ceea ce necesită analiza trăsăturilor anatomo-morfologice ale animalelor, capacitatea de diferenţiere între diferite detalii, o bogată inventivitate a numelor precum şi eficienţă dată fiind perioada scurtă de timp avută la dispoziţie. Antropologia este inevitabil influenţată în chiar fundamentele ei de gândirea evoluţionistă: omul a parcus un drum de la simplu la complex, de la primitivism la modernitate, de la folosirea uneltelor de piatră confecţionate primitiv la utilizarea laserelor pentru executarea celor mai fine operaţii. Biblia se află pe o poziţie opusă, afirmând că omul a fost creat perfect dar că din cauza păcatului, omul a decăzut. Cu toate acestea el poartă încă acel chip al Creatorului care se manifestă în dorinţa de a cerceta, de a construi, de a se perfecţiona. Oamenii în vechime au fost la fel de inteligenţi doar că aveau la dispoziţie alte mijloace. O perspectivă diferită în antropologie (faţă de cea influenţată de evoluţionism) ar putea produce multe cunoştinţe noi despre lumea care a existat cu mii de ani în urmă.
Citiţi articolul PNAS aici. (+foto) Lyn Wadley, Tamaryn Hodgskiss, and Michael Grant – Implications for complex cognition from the hafting of tools with compound adhesives in the Middle Stone Age, South Africa, PNAS 2009 : 0900957106v1-pnas.0900957106.
“Adam atribuind nume animalelor” este o frescă originală de Anton Krajnc. The photo of Adam naming the animals represents an original fresco (c) by Anton Krajnc, in the baptism chapel of castle Bernau in Upper Austria – used by permission.

Unelte sofisticate

National Geographic anunta descoperirea unor unelte deosebit de sofisticate care plaseaza evolutia omului cu  80.000 de ani mai timpuriu decat se credea. De fapt uneltele au fost descoperite in 1970 dar cercetatorii de abia acum au putut calcula cu “exactitate” varsta acestor unelte, folosind metoda argon-argon. Varsta obtinuta a fost de 276.000 de ani. Termeni precum unelte sofisticate, abilitati cognitive complexe, tehnologie mai avansata, folositi in relatie cu aceste unelte simple, transmit (subliminal poate)  mesajul ca uneltele ancestrale ar fi deosebit de complexe. In termenii uzuali de azi noi folosind “sofisticat” ne referim la activitati precum transplant de organe, tehnologii industriale, taierea unor materiale cu ajutorul laserului si nu cioplirea unor pietre sau fragmente de obsidian. O alta chestiune extrem de importanta este faptul ca cercetatorii nu au gasit nici urma de fosile umane in vecinatatea locurilor unde au fost descoperite. Lipsurile sunt atat de mari incat toata teoria evolutiei omului este bazata pe interpretari preconcepute ale putinelor date si pe multa, multa imaginatie.
Photo by pvera via flickr.