Fred Flintstone si Adam

Se pare că William Hanna şi Joseph Barbera se apropie uneori cu a lor celebră Familie Flintstones mai mult de realitate decât oamenii de ştiinţă (arheologi, antropologi). Asta pentru că în celebra serie animată familia “primitivă” a oamenilor preistorici din epoca de piatră avea parte de multe ingrediente ale vietii moderne, realizate desigur cu mijloacele vremii, precum aparatură casnică şi alte facilităţi, decât şi-ar imagina cei mai îndrăzneţi antropologi.
Un studiu recent publicat în PNAS arată că oamenii din Epoca de piatră au dat dovadă de “abilităţi cognitive complexe”, de “gândire abstractă” şi erau înzestraţi cu calităţi multitasking. Concluziile lor pornesc de la faptul că adezivii pe care aceştia le foloseau erau fabricaţi cu ajutorul unei gândiri avansate: ei nu amestecau ocrul cu secreţia arborelui de acacia doar pentru coloraţia roşie ce o dădea pigmentul ci datorită faptului că acesta oferea adezivului proprietăţi superioare care ţineau laolaltă uneltele din piatră pe care aceştia le foloseau. Uneltele au fost datate ca având 70.000 de ani vechime şi au fost descoperite în Africa. [fotografie disponibilă la linkul de mai jos].
Biblia prezintă istoria primilor oameni ca fiind înzestraţi cu aceleaşi abilităţi cognitive ca oamenii moderni, dacă nu chiar mai mari: vezi cazul lui Adam care denumeşte unele dintre categoriile -probabil familiile- de animale create, ceea ce necesită analiza trăsăturilor anatomo-morfologice ale animalelor, capacitatea de diferenţiere între diferite detalii, o bogată inventivitate a numelor precum şi eficienţă dată fiind perioada scurtă de timp avută la dispoziţie. Antropologia este inevitabil influenţată în chiar fundamentele ei de gândirea evoluţionistă: omul a parcus un drum de la simplu la complex, de la primitivism la modernitate, de la folosirea uneltelor de piatră confecţionate primitiv la utilizarea laserelor pentru executarea celor mai fine operaţii. Biblia se află pe o poziţie opusă, afirmând că omul a fost creat perfect dar că din cauza păcatului, omul a decăzut. Cu toate acestea el poartă încă acel chip al Creatorului care se manifestă în dorinţa de a cerceta, de a construi, de a se perfecţiona. Oamenii în vechime au fost la fel de inteligenţi doar că aveau la dispoziţie alte mijloace. O perspectivă diferită în antropologie (faţă de cea influenţată de evoluţionism) ar putea produce multe cunoştinţe noi despre lumea care a existat cu mii de ani în urmă.
Citiţi articolul PNAS aici. (+foto) Lyn Wadley, Tamaryn Hodgskiss, and Michael Grant – Implications for complex cognition from the hafting of tools with compound adhesives in the Middle Stone Age, South Africa, PNAS 2009 : 0900957106v1-pnas.0900957106.
“Adam atribuind nume animalelor” este o frescă originală de Anton Krajnc. The photo of Adam naming the animals represents an original fresco (c) by Anton Krajnc, in the baptism chapel of castle Bernau in Upper Austria – used by permission.

Arheologia sprijina Regatul lui David

Doar cu cateva zile in urma scriam despre o descoperire care aduce dovezi arheologice pentru existenta minelor de cupru ale lui Solomon. O noua stire vorbeste despre o descoperire de-a dreptul spectaculoasa. Arheologii au gasit un fragment ceramic care pare sa faca referire la Regele David mentionat in Biblie. Artefactul a fost descoperit in cetatea Elah care se afla in sud-vestul Ierusalimului intr-o zona de trecere intre fostele teritorii stapanite de iudei si filisteni. Obiectul a fost datat in jurul anului 1.000 I. Hr, datarile cu radiocarbon confirmand aceasta data. Exactitatea intervalului este de-a dreptul halucinanta: domnia lui David peste Regatul Unit a fost intre 1000 – 967 I. Hr., dupa Anderson. Inscriptiile de pe vas par sa fie in ebraica fiind identificate cuvintele “rege”, “judecator”. In locurile respective nu au fost descoperite resturi de porci, semn ca teritoriul respectiv era in stapanirea iudeilor. Locatia seamana de asemenea cu alte puncte despre care s-a dovedit ca poarta amprenta evreilor. Este pentru prima data, spun arheologii, cand se poate vorbi despre dovezi care sprijina ideea regatului unit al lui Israel si al Iudeeii.  “Trebuie sa asteptam descoperirea mai multor mostre. Nu este suficient sa datam situl pe baza a doua gropi de masline”  – este una din declaratiile expertilor care vorbesc despre acest studiu. Este interesant de remarcat cum nu exista niciodata suficiente dovezi cand e vorba de cele care sprijina veridicitatea istorica a Bibliei, dar intotdeauna sunt suficiente speculatiile puerile pentru a incerca sa fie demolata. Oricum, trebuie sa tinem cont ca Biblia, desi nu are nevoie sa fie validata de descoperiri omenesti pentru a fi crezuta (origine divina si coerenta interna), este in concordanta cu multe dovezi arheologice.

Minele de cupru ale lui Solomon!

De foarte multe ori se doreste punerea sub indoiala a acuratetii textului Bibliei. Asta se face fie prin referiri la dovezile stiintifice care ar contrazice Creatia biblica, fie la imposibilitatea producerii minunilor, fie la arheologie. De data asta, asa cum precizeaza articolul de pe NewScientist, stiinta arheologiei merge mana in mana cu Biblia. M-a surprins, trebuie sa recunosc, o asemenea reclama pozitiva facuta Bibliei. Insa, desi opinia populara nu este tocmai aceasta, arheologia este una dintre stiintele care aduc dovezi puternice pentru acuratetea si autenticitatea textelor Scripturii. Insa nu am citit intreg articolul publicat in Proceedings of National Academy of Science. Pentru cei interesati, articolul se poate descarca gratuit aici. Autorii aduc dovezi ca in partea de sud a Iordaniei au fost descoperite minele de cupru din vremea lui Solomon, al treilea imparat al iudeilor. Cei de la ScienceDaily parca sunt mai rezervati in a-si exprima bucuria.

Photo: Th. Levy, Th. Higham  High-precision radiocarbon dating and historical biblical archaeology in southern Jordan