Ardi, noua vedeta

Ardi este noua fosilă de hominid care stârneşte valuri în presă, deşi a fost descoperită în 1994. Ardipithecus ramidus, alintat Ardi, este un hominid (se poate spune şi “o maimuţă antropomorfă dispărută “) care a trăit în zona Etiopiei de azi cu aproximativ 1 milion de ani înaintea mult mai celebrei Lucy, şi ea o maimuţă dispărută. Un slide show cu imaginile lui Ardi se poate vedea pe site-ul Yahoo News.

Tim White, directorul Centrului de Cercetare pentru Evoluţie Umană (Human Evolution Research Center) de la Universitatea din California, Berkeley a spus despre Ardi:  “acesta nu este acel strămoş comun, dar este cel mai aproape de ceea ce am putut ajunge”.

A fost gasit un Anchiornis complet

Xu Xing şi echipa sa îşi propune să aducă noi argumente pentru originea păsărilor din dinozauri. Noua fosilă descoperită, la care se face referire în articolul publicat în Nature, a fost datată la 10 milioane de ani anterior Archaepoteryx-ului, ceea ce ar oferi destul timp pentru evoluţia păsărilor din “strămoşii” dinozaurieni (?). Anchiornis huxleyi, fosila pe care am menţionat-o anterior ca propunere de protoavis, este foarte bine păstrată şi arată un corp bogat acoperit de pene.

Este de remarcat faptul că tranziţia solzilor la pene nu mai este asociată indisolubil evoluţiei păsărilor din dinozauri. Această ipoteză a trebuit abandonată deoarece dovezile fosile sunt împotriva unei asemenea asocieri. Astfel s-a rezolvat o problemă fundamentală. Dar locul i-a fost luat de altele două asemenea ei:

1. necesitatea dovedirii tranziţiei solzilor reptilieni în pene (reptiliene) în cadrul grupului filetic mare al dinozaurilor (cum anume au apărut penele la dinozauri, care au fost mecanismele fiziologice implicate în procesul de modificare a solzilor, demonstrarea acestei evoluţii prin fosile) şi

2. necesitatea dovedirii tranziţiei dinozaurilor împănaţi în păsări (dovezi fosile, genetice şi biomoleculare – au fost suficienţi 20-25 milioane de ani pentru o evoluţie?). De asemenea, o problemă adiţională ar fi şi clarificare modului de zbor a acestor creaturi: cum anume ar fi fost un zbor cu patru aripi, dacă ar fi fost un zbor planat, etc.

Sursa: BBC News

Salon international de minerale la Cluj

În perioada 10-12 iulie 2009 se desfăşoară la Cluj-Napoca (în incinta Expo Transilvania) prima ediţie a expoziţiei internaţionale de minerale, fosile, geme şi obiecte decorative, International Cluj Mineral Bijoux. Evenimentul este organizat de Re and Gi Trading, intrarea fiind gratuită.

Expozanţii sunt atât din ţară cât şi din străinătate (în ordine foto jos): Baia Mare  – expun geme tipice şi lănţişoare,  Braşov – gamă variată de minerale, agate, fosile şi obiecte decorative din Maroc, Tunisia, Madagascar, China etc., Germania – expune cristale crescute artificial (ceea ce e ok atâta timp cât informează clienţii) dar şi accesorii pentru expoziţii (suporturi şi cutiuţe pentru eşantioane şi mostre) ceea ce este foarte rar de găsit în România.

Photo: CC – By-Attribution LiftingShadows 2009

Ida, o matusa in termeni geologici

Ida, sau pe numele ei ştiinţific Darwinius masillae, este noua fosilă-vedetă a teoriei evoluţiei. Jens L. Franzen şi echipa sa au publicat recent o lucrare cu privire la această creatură, asemănătoare lemurilor, în PLoS. Se susţine că această descoperire este o verigă-lipsă între primate şi rudele mai depărtate ale acestora. Chiar dacă această fosilă a fost descoperită în anii ’80, şi este foarte bine conservată, ea nu a ajuns în atenţia oamenilor de ştiinţă decât foarte târziu.

Este dificil de spus că ar avea caractere intermediare între primate şi strămoşi mai îndepărtaţi, mai ales că este greu de identificat acei presupuşi strămoşi îndepărtaţi. Scheletul este comple format, nu arată trăsături “primitive” şi cea mai la îndemână opţiune este de a considera mamiferul drept o specie de lemur dispărută, care apare abrupt în Eocenul de la Messel.  Fosila este datată la 47 milioane de ani. De asemenea, conservarea fosilei este foarte bună (s-a păstrat părul şi chiar resturi stomacale) ceea ce vorbeşte de o îngropare rapidă, catastrofică, în condiţii anoxice care să nu permită descompunerea subaeriană. Situl de la Messel este recunoscut pentru bogăţia de fosile pe care le ascunde, primatele fiind însă ceva mai dificil de găsit, dar care conţine o multitudine de specii de animale îngropate laolaltă.

Serviciul de ştiri al Revistei Science redă declaraţiile câtorva oameni de ştiinţă care nu sunt foarte entuziasmaţi de descoperire. Elwyn Simons susţine că fosila nu aduce nimic nou în sfera de cunoştinţe.  Richard Kay spune că nu există analize filogenetice care să susţină ideile autorilor. Callum Ross nu este de acord cu metoda de încadrare taxonomică a specimenului  în subordinul haplorrhini a ordinului Primates spunând că aceasta nu este modernă.

sursa: PLoS ONE (including the photo)
Great Google “missing link” logo.

Caracatita moderna acum 95 de milioane de ani

O nouă descoperire a unei fosile de caracatiţă pune în evidenţă faptul că ventuzele şi cerneala sunt două caracteristici care au rezistat schimbărilor majore a 95 de milioane ani de istorie evolutivă. Se poate spune că timp de 95 de milioane de ani, caracatiţele s-au reprodus după “soiul” lor în ciuda presiunilor (evolutive) de mediu. Ca să nu mai spunem de condiţiile necesare pentru fosilizarea unui asemenea specimen – corp fără părţi scheletice, care necesită o îngropare rapidă anaerobă în condiţii catastrofice.
Sursa: The Palaeontological Association (2009, March 18). Cretaceous Octopus With Ink And Suckers — The World’s Least Likely Fossils?. ScienceDaily. Retrieved March 19, 2009, from http://www.sciencedaily.com­ /releases/2009/03/090317111902.htm
Image by dan hershman (via flickr)


Salonul de minerale, geme si fosile

În perioada 26 februarie – 1 martie 2009 are loc la Cluj o expoziţie (cu vânzare) de minerale, geme, fosile, roci si obiecte de artizanat. Expoziţia are tot mai puţine minerale, fosile şi roci ca atare dar oferă vizitatorilor foarte multe coliere, bijuterii, obiecte ornamentale şi decorative, unele clasificate pe zodii (sau alte tâmpenii). Mai jos prezint 2 expoziţii foarte atractive.

Visez la ziua în care îmi voi prezenta şi eu colecţia la acest eveniment, desigur eu doar pentru a expune, fără vânzare. 🙂

I dream about the day in which I will have my own table and display my collection. 🙂 … just for show-off.

Anchiornis huxleyi, noua protoavis

In China a fost descoperita o noua fosila despre care se spune ca este “veriga lipsa” dintr-un lant evolutiv de la dinozauri la pasari, lant care lipseste de fapt cu desavarsire. Paleontologul Xu Xing a spus ca corpul dinozaurului era acoperit cu pene, la fel si membrele anterioare (vezi in imagine o reconstructie in viziunea unui artist). De asemenea a adaugat ca “ar fi putut avea si capacitati aeriene”. Articolul NG catalogheaza fosila drept o protoavis (=protopasare) dar cu caracteristici avansate: penele si incheietura. Este evident ca penele nu foloseau la zbor. Pentru a evita aceast fapt cert, cercetatorii propun solutii alternative: erau folosite pentru termoreglare, pentru atragerea partenerilor sau pentru camuflaj. Cu alte cuvinte lucruri care se afla dincolo de limita verificabilului. Lucrurile certe sunt acestea: a fost descoperita o fosila cu organe complet formate si functionale, dar care azi nu mai exsita.

Photo by ArthurWeasley under CC License.

Item#25: Amonit: Pavlovia

Amonitii sunt cefalopode disparute cu larga utilizare in datarile biostratigrafice. Ei au trait in Paleozoic si Mezozoic. Genul din imagine, Pavlovia, este caracteristic Jurasicului superior asiatic. Are spira evoluta, crestele de pe spira se bifurca dupa jumatatea acesteia (exemplarul din imagine este unul tanar). Sunt prezente cristalizatii de calcit.

Ammonites are extinct cephalopods with wide use in biostratigraphy. They were present in Paleosoic and Mesosoic eras. Here you can see a young Pavlovia specimen, caractheristic for Upper Jurasic.  It has an evolute whorl, the ribs split on the half of the whorl. Calcite cristalization is present.

The photos can be used provided the source is acknowledged.