Annart Gallery

Mai devreme vara aceasta am avut ocazia să vizitez o galerie destul de tânără de care am citit doar pe internet. Recunosc că interesul mi-a fost stârnit de faptul că am auzit că aici expun Ştefan Câlţia, Mircea Roman şi Sorin Ilfoveanu. Expoziţia prezentată la momentul acela era Păsări de Adrian Ilfoveanu de la care puteţi vedea mai jos câteva imagini. Sculpturile în bronz mi s-au părut extraordinare, ţi se făcea pielea de găină doar privindu-le. Am mai văzut şi câteva din Sânzienele lui Vladimir Şetran precum şi o lucrare Câlţia din 2012 (!).

M-a impresionat şi personalul de aici, foarte amabil şi deschis indiferent dacă eşti un simplu privitor sau un iubitor de artă devenit client. Mai multe despre AnnArt şi noutăţi găsiţi pe pagina lor sau pe Facebook.

 

 

 

Mircea Roman/ Sorin Ilfoveanu

 

Photos by LiftingShadows, 2012.

Advertisements

Corvide de 3x inteligente

Inteligenţa corvidelor este de multă vreme cunoscută. Însă noi descoperiri arată că aceste păsări sunt mult mai inovative decât se credea anterior. O echipă de cercetători de la Universitatea Auckland din Australia a pus în evidenţă abilitatea ciorilor (din specia Corvus moneduloides) de a folosi succesiv trei unelte pentru a-şi face rost de o masă: primul pas este desfacerea unui băţ mai mic legat cu o sfoară, apoi folosirea acestuia pentru procurarea unei “unelte” mai mari şi în final folosirea acesteia pentru a captura o larvă.

Video aici.

Deseori capacitatea unor specii de maimuţe (umanoide mai ales) este citată drept o dovadă solidă a descendenţei lui Homo sapiens sapiens [sapiens… xn] – adică a omului – din strămoşi comuni cu cei ai simienilor. Însă aceasta este o dovadă circumstanţială. Adică înainte vine acceptarea faptului că descendenţa sus-amintită a avut loc (se presupune pe baza altor raţionamente/dovezi realitatea acestei poziţii) şi apoi interpretarea convenabilă a unor fapte într-un cadru în care lucrurile se potrivesc destul de bine.

Ar fi exagerat ca pe baza inteligenţei ciorilor să se postuleze o descendenţă (apropiată) comună între om şi corvide. Adoptând un alt cadru de înţelegere a realităţii am putea afirma că inteligenţa în lumea animală este răspândită altfel decât urmând treiectul unei presupuse evoluţii biologice. Un creator inteligent poate să asigure prin plasticitatea genetică limitată a unui tip de animale (în acest caz corvidele) adaptabilitatea speciei în condiţii variabile de mediu şi chiar deprinderea unui comportament de învăţare şi repetare a unor activităţi care oferă speciei un avantaj în supravieţuire.

Sursa: BBC News

Pasariptamana

şi tu crezi că trebuie să păstrezi
toate zilele astea stupid botezate, luni, marţi, miercuri…
De ce nu le numerotăm sau de ce nu le dăm nume de
păsări de flori sau
de oameni.                                                          Omul-luni, de Iulia Pană

Aceasta este propunerea mea pentru zilele săptămânii denumite după numele păsărilor. Dincolo de simpla denumire există, bineînţeles, şi o simbolistică a acestora.

Lebăda neagră

Mierla albastră

Minuniţa

Gaia roşie

Vulturul negru

Sticletele

Dropia

Photos: Black swan by gnuckx cc0, Monticola solitarius by Jojo2000, Aegolius funereus by Rex, Red kite by Alan Saunders, Aegypius monachus by JuliusR, Gold finch by Dave-F, Great bustard by Descoperă.ro (unspecified license).

Legatura evolutiva dintre pasari si reptile a zburat pe geam

Conform unui studiu efectuat de o echipă de cercetători de la Universitatea de Stat din Oregon şi publicat de Journal of morphology, sub emblema Wiley, presupusa legătură evolutivă dintre păsări şi dinozauri este serios pusă la îndoială. Studiul arată că “poziţia femurului şi a musculaturii păsărilor este critică pentru funcţionarea plămânilor, ceea ce le asigură suficientă capacitate pulmonară pentru zbor”. Animalele terestre au un femur mobil, însă păsările  au femurul relativ fix, bine fixat de încheietură şi muşchi. Această configuraţie unică este esenţială pentru respiraţia păsărilor, datorită particularităţilor  respiratorii (existenţa sacilor aerieni). Animalele terestre, (chiar dacă ar fi avut un asemenea sac aerian care să conteze pentru demonstrarea descendenţei păsărilor din dinozaurieni), pe baza trăsăturilor femurului arată că acel presupus sac aerian nu le-ar fi folosit la nimic. Ar fi fost total nefuncţional. Relaţia surprinzatoare arată că păsările nu pot fi descendenţi ai dinozaurilor teropozi. Cercetătorii propun desigur tot o alternativă evolutivă şi anume că dinozaurii şi păsările de fapt au avut un strămoş comun. După opinia mea, păsările constituie un grup relativ omogen de organisme care sunt izolate filogenetic de restul vertebratelor. Au caracteristici unice în ceea ce priveşte adaptările speciale co-dependente de zbor şi respiraţie. Penele de asemenea sunt structuri întâlnite doar la păsări şi apar practic abrupt şi de nicăieri (filamentele adesea citate ale dinozaurilor de tipul raptorilor nu pot fi considerate precursori ale penelor). Sau poate că totuşi nu chiar de nicăieri ci de la un Proiectant inteligent. Această configuraţie şi codependenţă a femurului şi sistemului respirator sunt un exemplu de compexitatea ireductibilă care nu ar fi putut apărea prin modificările incrementale propuse de evoluţionişti. Dacă până în prezent aveam dovezi fosile clare împotriva descendenţei păsărilor din dinozauri, la aceastea se adaugă dovezi anatomo-fiziologice ale păsărilor actuale. Predicţia mea este că pe viitor aceastea se vor înmulţi, concomitent cu scenariile fanteziste şi iraţionale ale teoreticienilor evoluţionişti care nu vor avea niciun suport fosil sau viu pentru a-şi susţine poziţia.

Sursa: ştire aici.

O fotografie edificatoare găsiţi pe canalul flickr a OSU.