UBB rulz!

Revista Capital a dat publicităţii topul universităţilor din România după un studiu efectuat în colaborare cu compania germană Kienbaum Management Consultants. Pe locul întâi se clasează Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Demn de menţionat este şi locul 19 ocupat de Institutul Teologic Baptist din Bucureşti.

Sursa: revista Capital. Studiul se poate descărca de aici.

Henry F. Schaefer III la CLUJ

Henry F. Schaefer III:

Henry F. Schaefer III, Profesor de chimie computaţională la Universitatea Georgia, din Athens, Georgia, SUA a fost onorat de Universitatea Babeş-Bolyai cu titlul de DOCTOR HONORIS CAUSA. El a susţinut în data de 13 mai 2009 prelegerea intitulată “The Big Bang, Stephen Hawking and God” în faţa unei săli arhipline.

Au fost prezente persoane care au distribuit un “manifest” chiar înainte de startul prelegerii (cu sau fără ştirea organizatorilor) prin care atenţionau publicul că Schaefer “promovează idei religioase pretinzând că sunt ştiinţifice”. Dacă înlănţuirea dinainte gândită a unora din public  la întrebările de la final nu ar fi fost evidentă, aş fi putut spune că avertismentul a fost o întâmplare. Dar aşa nu rămâne nimic de spus decât că a fost o exagerare menită să discrediteze vorbitorul, întrucât Henry Schaefer a avertizat atât la începutul cât şi pe parcursul prelegerii că expunerea domniei sale este o îmbinare între idei ştiinţifice şi religioase, punctând distincţia dintre ele.

La sfârşitul prelegerii a fost oferit volumul Science and Christianity: Conflict and Coherence, scris de Schaefer, împărţit de un domn de la UBB, în mod mizerabil-românesc doar profesorilor (ăia universitari cu salarii mari) ce s-au înghesuit în faţă, chiar dacă înaintea domiilor lor au fost studenţi care au solicitat volumul. Sper totuşi ca fiecare volum distribuit să atingă raţiunea a cel puţin unei persoane în mâna căreia va ajunge.

Schaefer a spus că dovezile din cosmologia actuală suţin o cosmogonie teistă (bazându-se şi pe argumentul cosmologic). El a citat numeroşi oameni de ştiinţă, distinşi cu Premiul Nobel, care cred în existenţa lui Dumnezeu (sau a unui dumnezeu). A mai spus că incidenţa credinţei în Dumnezeu, în rândul oamenilor de ştiinţă, este aproximativ aceeaşi cu cea “din rândul camionagiilor” (oamenilor de rând). O observaţie  din public a spus că o statistică publicată de Nature referitoare la componenţa NAS (National Academy of Sciences) susţinea că doar 7% dintre oamenii de ştiinţă sunt creştini, Dr. Schaefer replicând că acei oameni au o sistuaţie materială foarte bună ceea ce le-ar fi determinat poziţia filosofică. Din păcate nu am reţinut sursa invocată de domnul Schaefer şi nici eşantionul.* Mai jos puteţi asculta două file-uri audio, dacă aveţi răbdarea şi îngăduinţa de a trece peste neajunsurile înregistrării (a se asculta la maxim).

Schaefer1

Schaefer2

*Later edit

UBB: Conferinta Reason & Faith

Universitatea Babes-Bolyai a organizat sub egida UNESCO si in colaborare cu Institutul Cultural Italian conferinta “Reason anf Faith” – un eveniment necesar si laudabil. Am participat in ziua a 3a, sesiunea a3a: Reason and faith at the beginning of the twenty first century. The expansion of science and the resurgence of religion.

Interesul publicului a fost deosebit de scazut; prezidiul conferintei era format din 5 persoane iar in aula erau prezenti aproximativ 15 persoane. Au mai intrat cateva pe parcurs dar au si iesit.

Prima prelegere a fost sustinuta de Michele Marsonet, decan al Facultatii de Arta si Filosofie din Genoa, Italia. El a vorbit despre religie si stiinta ca fiind doua scheme conceptuale compatibile. A subliniat ca cele doua nu sunt scheme conceptuale alternative carte se exclud dar ca traim intr-un pluralism al schemelor conceptuale (=relativism). Interactiunea dintre cele doua a descris-o sub forma a 4 posibilitati: conflict, independenta, dialog, integrare. Nu mi-a plaut modul de prezentare, practic vorbitorul a citit mai tot timpul de pe hartie.

Prin urmatoarea prelegere, Ioan Chrila, decanul Facultatii de Teologie Ortodoxa din Cluj, a prezentat ratiunea divina a Creatiei si cunoasterea prin credinta. A aratat ca Logosul, in care sunt cuprinse Ratiunea si Credinta, era prezent de la inceput (Genesa 1, Ioan 1). Teofaniile din Vechiul Testament erau prezente ale Cristosului pre-Intrupat: in rugul aprins care nu se mistuia si din care Dumnezeu ii vorbea lui Moise, alaturi de Daniel si prietenii sai in cuptorul incins din Babilon. Chirila a continuat afirmand ca toate lucrurile au fost create din nimic prin vointa lui Dumnezeu. Domnia sa a mai adaugat ca universul nu se poate cunoaste complet decat doar prin credinta.