În perioada 5-26 august 2023, pe parcursul a 6 zile minunate am realizat în doi ascensiuni la cele 14 vârfuri de peste 2500m din Carpații nostri. Am avut parte de vreme foarte bună și ne-am bucurat de fiecare munte în parte.
Am realizat trasee însumând 120 km, cu +9250m elevație într-un timp de 35 ore (fără a contabiliza aici si pauzele). Detaliile sunt disponibile pe strava. Check it out.
https://www.strava.com/athletes/24270583
Ne-au plăcut majestuozitatea Făgărașilor, cu zona alpină emblemă Călțun, măreția crestelor spre Moldoveanu și masivitatea Darei, peisajele tipice din Retezat, lacurile Parângului, platoul horstului Bucegilor, joaca nestingherita a puilor de marmotă, apa rece de izvor. Pentru toate suntem recunoscători.
Echipament: încălțăminte de alergare montană cu amortizare și protecție deget mare, nongoretext, cu talpa aderentă Vibram/ pantaloni scurti si șosete de compresie sau pantaloni lungi de munte/ gaitere de alergare (mici) – au fost deosebit de utile pt ca au împiedicat patrunderea in pantof nu doar a pietricelelor dar si a prafului/ tricou material sintetic insotit de mâneci de compresie (acestea sunt utile atat pt incalzire cat si ca protectie antisolara)/ geacă ușoară de vant si ploaie/ polar subtire/ ghiozdan de alergare 3-4l/ recipente pentru lichide insumand minim 1.5 litri.
Aplicații folosite: Munții nostri, Locus, Osmand, GMaps. Adi a facut chiar trasee gpx pt a ne familiariza cu traseul.
Pauze: mai scurte ca durata; inclusiv pt fotografii am decis sa ne oprim rar, fara a face zeci de poze in acelasi loc.
Pierdut: (localizare aproximativă) între vf. Lespezi și Cornul Călțunului un flask de 250ml. + între Gălășescu Mic si refugiul din Fereastra Mică a Sâmbetei ochelari de soare pt alergare kalenji (nu i.am mai găsit).
Ziua1, 5 august 2023: 4 varfuri peste 2500m: Negoiu, Lespezi, Cornul Călțunului, Vânătarea lui Buteanu. 24km, +2500m elevatie, 8h30′ (fără a include pauzele).
A fost o zi incredibil de senină, până spre seară nu am văzut niciun nor, dar cu vânt puternic. De la Bâlea Lac am parcurs tunelul și am luat-o imediat spre dreapta, pe lângă refugiul Bâlea-Tunel, pe traseul marcat cu cruce albastră. Acesta duce la Lacul Călțun, unde am alimentat cu apă de la izvor. Accesul pe vârful Negoiu l-am făcut prin Strunga Dracului, la fix 9 ani după prima ascensiune prin acest loc. Traseul este tehnic dar nu pune foarte mari probleme, deși presupune atenție pe tot parcursul lui. Pentru mine a fost provocator în vreo două porțiuni; m-am întrebuințat serios pentru a urca, am simțit solicitare sporită în brațe și picioare. Am încercat ancorarea lanțurilor cu ajutorul cărora am urcat precum și rocile de care m-am prins. Există relatări cu privire la desprinderea bucăților de piatră pe liniile de clivaj ale șisturilor Făgărașilor, asa că măsurile de precauție sunt bine venite. De la Negoiu am coborât în căldarea Berbecilor pentru a aborda ascensiunea spre Lespezi. Urcarea este pe o zonă destul de ierboasă la început și mi s-a părut foarte dificilă. A fost cel mai greu kilometru, cu o diferență de nivel de 300 de metri, parcurs într-un timp de 40 minute. Panorama asupra Călțunului văzut de pe Lespezi este absolut fabuloasă. Albastrul lacului se înfățișează sub vârf în toată splendoarea. Apoi se face trecerea pe Cornul Călțunului, pe un traseu care necesită de asemenea atenție. Ne-am întors pe traseul de creastă prin Strunga Doamnei, am aruncat o privire în refugiul Călțun restaurat (arăta foarte bine) am urcat vf. Lăițel, și am continuat traseul trecând peste tunel de data aceasta. Trecerea prin fereastra Bâlei pana la vf. Iezerul Caprei poate deveni periculoasă pe sfârșit de tură, in condiții de oboseală și mai ales de vânt puternic, așa cum am prins noi. Indicatorul din Șaua Capra a venit cu o veste bună și anume timpul de 30′ până la vf Vânătarea lui Buteanu (sau Vânătoarea după unele surse, inclusiv indicatorul din apex). A urmat coborârea la Bâlea.
Ziua 2, 12 august. Peleaga si Păpușa. 16km, +1400m elevatie, 5h (fara a include aici si pauzele).
Am pornit din Poiana Pelegii, pe punct albastru, pe valea Pelegii, am ajuns la lac, de unde am si alimentat cu apă proaspătă. Din Șaua Pelegii am urcat pe vârf, apoi ne-am întors și am urcat pe Păpușa. Am urmat traseul de cruce galbenă la Vf. Custura după care ne-am întors la punctul de plecare.
Ziua 3, 13 august. Varful Parangul Mare. 18km, +1050m elevație, 3h45′ (fără a incl. pauzele).
Am urmat traseul de creastă, inculsiv vârfurile Cârja și Gemănarea. Superbe lacurile glaciare.
Ziua 4, 14 august 2023. Vistea 2527 + Moldoveanu 2544.
Sinteză. Sector 1: Barieră – Fereastra Mica a Sâmbetei, distanță 6.5km, +1160m elevatie, 2h50′ (plus pauze). Sector 2 FMS – Moldoveanu și retur, distanță 11.5km, +1115m elevație, 4h50′ (plus pauze)
Pentru ascensiunea la vârful Moldoveanu am ales traseul Văii Sâmbăta. Mașina am lăsat-o la barieră și am pornit cu rucascii în spate pe traseul marcat cu triunghi roșu. Planul a fost să ajungem în creastă prin fereastra mică a Sâmbetei. Odată ajunși la intersecția cu traseul pe punct albastru, am părăsit traseul obișnuit și am urcat pe unul mai puțin folosit, marcat în trecut cu triunghi galben, dar care nu este întreținut. Urcarea a fost una susținută, panta foarte abruptă și solicitantă. Ascensiunea a durat 2h50′ plus pauze scurte și relativ dese. Valea oferă peisaje spectaculoase poate nu ca cele de pe traseul pe triunghi roșu, mai puțin partea de final când devine mai abruptă și stâncoasa. Cararea șerpuiește pe lângă firul de apă. Spre final semnalam si prezența ursului, marcată de excrementele acestuia. Se scutește altfel ascensiunea pe vârful Slanina si se iese in fereastra mică.
Sectorul 2 al urcarii: refugiul Fereastra Mică este într-o stare proastă de conservare, fiind distrus la interior. Se poate folosi totuși în caz de furtună. Sursa de apă potabilă este pârâul Gălășescu Mic, la o coborâre de aproximativ 50m altitudine din șa. Oamenii au amenajat o mica fântână unde apa stă, dar noi am cautat un izvor proaspăt. Am plecat de la refugiu si am trecut pe curba de nivel de Gălășescu Mic, Gălășescu Mare, Gălbenele și Hârtopu Ursului. M-au impresionat mult cele 4 vârfuri, masivitatea lor și văile pe care le străjuiesc. Spectaculos este și Iezerul Văii Rele. Refugiul Vistea era într-o stare bună iar sursa de apă se găsește sub indicatorul spre Vf. Vistea, la câțiva zeci de metri: deși este marcat pe munții nostri, nu l-am găsit în zona indicată cu ajutorul GPSului. Izvorul era infestat cu mai multe șervețele dintre cele de tip umed așa că apa am luat o direct de pe stâncă. Urcarea pe Viștea am făcut-o fără pauze, durata fiind de 22′. Am lăsat betele de trekking la spintecatura Viștei și ne-am cățărat pe Moldoveanu. Retur la FM.
Ziua 5, 15 august 2023.
Fereastra Mică a Sâmbetei – Vârful Dara 2500m și Hârtopu Darei 2506m. Coborâre la barieră prin Fereastra Mare. 19km, +600m, 4h45′.
Am trecut pe sub varful Urlea și peste vârfurile Iezer, Fundu Bândei, toate varfuri de peste 2400m. Remarcabila zona Urlea cu lacul de sub creastă. Traseu relativ usor pana la Dara. Coborârea pe triunghi roșu a fost destul de solicitantă însă ne-a oferi și ‘desertul’ acestei ture: am văzut vreo 4 pui de marmota, foarte nesperioși și puși pe joacă. Am asistat la spectacolul lor pret de 30′.
Ziua 6. 26 august. Varfurile Omu, Ocolit si Capul Morarului din Bucegi. Distanță 25km, +1350m elevație, 5h20′ (fără a include pauzele).
Am pornit din București destul de devreme. Valea Prahovei inca nu era aglomerata. Mașina am lăsat-o la Piatra Arsă, alături de multe altele. Aveau să fie și mai multe la întoarcere. Nu prea înțelegem nemulțumirile celor care văd aceste mașini și descurajeaza mersul la munte. Partea bună este că oamenii merg în natură, după care își iau mașinile și pleacă. Până la cabana Babele am mai văzut o formă tipică ‘babelor’ care ne-a plăcut destul de mult. Zona de platou avantajează un mers destul de rapid așa că am ajuns relativ repede la vârful Omu trecând si pe lângă Sfinx. Am trecut și pe la Capul Morarului, deși nu prea pare a fi un vârf de sine stătător… apreciem în schimb paralela simbolică himalayană a celor 14 vârfuri muntoase. Am decis ad hoc să trecem și pe la vârfurile Bucșoiu, Coștila și Caraiman. După coborârea la crucea Eroilor, revenirea la Piatra Arsă am făcut-o pe Brana Mare a Caraimanului, un traseu cu câteva zone expuse care necesită atenție.
Aceasta a fost călătoria noastră pe la vârfurile de peste 2500m. Pentru la anulne propunem varfurile între 2400 și 2500 precum și o incursiune printre lacurile glaciare.
*programarea de anul trecut si realizarea proiectului in roșu.
office of strategic contemplation 