Confesiuni +

Miercuri 4 martie a avut loc vernisajul grupului atelier+, intitulat confesiuni. E deja tradiționalul dar oferit de artiști cu ocazia sărbătorilor prin care Îl cinstesc bianual pe Creator.

Eunice Gal – In mine (tuș). Un oraș atemporal, fereastră înspre și dinspre sufletul artistului. Actualul este suprapus cu viitorul, ferestrele gotice și poarta ogivală a Casei Matei cu străzile de aur ale orașului invizibil de dincolo. Ochiul este unul prin care artistul privește dar în același timp prin care Altul ne privește.

Liviu Mocan – Autoportret ca piron (lemn, marmură, bronz). În viziunea lui Liviu Mocan toți cei prezenți la vernisaj au participat la expoziție deoarce fiecare suntem autoportrete ale Creatorului, care a spus Să facem om după asemănarea Noastră. Lucrarea prezentată este metaforă a iubirii și a  jertfei de sine. Transfigurare a triumfului pascal, realitățile solide ale Învierii sunt aduse laolaltă: lespedea albă a mormântului, crucea grea, pironul imprimat cu chipul artistului, carminul scrificial precum și mâna izbăvitoare a Mântuitorului.

Petru Leahu – Amintiri

Liviu Bumbu – Autoportret nocturn – mască

Iurie Cojocaru – Autoportret tricolor

A vagy

O piesă cu teme răs-explorate, între modestă și slabă. Nici nu propune în mod serios teme de gândire nici nu caricaturizează societatea degradată moral. Am avut impresia că este totusi mai bunicică decât Serena in Xtremis. Scena de final pare o parodie ieftină a finalului din Unchiul Vania. Am apreciat totuși prestația lui Erwin Szucs și coverurile lui Lorand Farkas.

Rating: 2/10