Evolutia reversibila neaga Evolutia

In anii `50 Lacul Washington era foarte poluat drept pentru care autoritatile au facut mari investitii pentru epurarea apelor acestuia in deceniul urmator. In apele lacului traiau si ghidrinii care constituie parda pentru pastravi. Acesti ghidrini, in perioada in care lacul era poluat, si-au redus „armura” (placile cornoase) care le acoperea corpul pentru ca erau camuflati de apa poluata si erau astfel mai greu de detectat de catre pradatori. Insa pe masura ce apele au devenit din ce in ce mai limpezi, ghidrinii au inceput sa fie tot mai expusi si astfel si au dezvoltat din nou placile pe care le lepadasera anterior. Studiul arata ca inainte de epurarea apelor, doar 6% dintre indivizii de ghidrin mai aveau placi, in timp ce in prezent 49% au tot corpul acoperit iar 35% partial acoperit.

Teoria evolutiei postuleaza ca procesul evolutiei este ireversibil. (Divagand putin, teoreticienii rezolvau problemele de pierdere a complexitatii – ceea ce este opus unui proces evolutiv – cu ajutorul conceptelor de evolutie regresiva, cand o specie devenea atat de specializata pe nisa ei inca isi pierdea toate trasaturile „nefolositoare”).

Ceea ce se intampla cu acesti ghidrini este o dovada clara impotriva ireversibilitatii evolutiei. Desigur ca teoreticienii vor spune ca de fapt pana la urma evolutia poate fi reversata daca exista suficiente si atare constrangeri de mediu. Si chiar si omului i se poate atribui un astfel de rol prin antropizarea mediului. Totusi, avand dovezile aceastea este mai logic sa afirmi ca acesti pesti au fost inzestrati cu un fond genetic capabil sa asigure variabilitatea fenotipica a indivizilor sai in conditii schimbatoare de mediu. Nu sa te tot joci cu teorii care nu sunt validate de experimente.

Item#15: Trilobit – Elrathia kingii

In aceasta saptamana am placerea de a va prezenta un exponat deosebit – un trilobit. Trilobitii sunt artropode marine extincte caracteristice Cambrianului Mediu. Exemplarul din imagine este o specie care apare in Cambrianul Mijlociu din Utah in sisturile Wheeler. Are dimensiunea de 12mm si valoreaza $10. 🙂

Incadrarea sistematica:

Order: Ptychopariida
Suborder: Ptychopariina
Suuperamily: Ptychoparioidea
Family: Ptychopariidae
Species: Elrathia kingii

Elrathia kingii only occurs in the Middle Cambrian House Range of Utah and most predominantly in the Wheeler Shale, where they are very abundantly, and found in dark grey to black, and highly organic shales.

© Copyright LiftingShadows 2008 (for the images)

Gogol despre credinta

nu-i pe lume putere mai mare decat credinta. De nebiruit si infricosatoare este puterea aceasta, precum o stanca pe care nu mana omului a asezat-o in mijlocul marii clocotitoare, vesnic schimbatoare. Din strafundurile marii isi avanta ea spre ceruri peretii de nebiruit, e facuta dintr-o singura piatra uriasa. De pretutindeni poate fi vazuta si ea insasi priveste in ochi valurile ce trec pe alaturi. Si vai de corabia ce se izbeste de ea! Praf si pulbere se alege din panzele si franghiile ei, se preface in aschii si se scufunda tot ce este pe puntea ei, iar vazduhul se cutremura de tipetele jalnice ale celor ce pier.

O soparla care evolueaza repede!

National Geographic ( 21 aprilie 2008 ) anunta ca, dupa ce o specie de soparle a fost introdusa intr-una dintre insulele din apropierea coastei Croatiei, aceasta a inceput sa evolueze intr-un ritm extrem de alert. Ei sustin ca ceea ce se intampla cu specia de trei decenii, ar trebui sa se produca in “milioane de ani“. Cercetatorii au descoperita ca, datorita regimului de hrana diferit de pe insula, soparlelor le-a aparut o noua structura intestinala, si anume o valva cecala (este un sfincter musculos intre intestinul subtire si cel gors), care are rolul de a opri hrana pentru fermentatie si a transforma celuloza in acizi. Acest lucru, afirma cei de la National Geografic, este dovada unei evolutii rapide. Cu alte cuvinte evolutionistii pretind ca aici putem observa nu doar evolutia in actiune ci evolutia intr-o accelerata actiune.

Dar oare asa sa stau lucrurile? Sau Natioal Geografic nu face decat sa contribuie putin (mai mult) la spalarea de creier pe care o propaga evolutionistii?!

Science Daily, in data de 18 aprilie, deci inainte celor de la NG, anuntau aceeasi stire, insa faceau si urmatoarea remarca: aceste specii de soparle sunt IDENTICE GENETIC cu cele din anii `70. Daca ADN-ul noilor indivizi este identic cu cel al speciei originare, inseamna ca vorbim de una si aceeasi specie. Daca nu a aparut niciun fel de informatie genetica noua, atunci nu putem vorbi de niciun proces evolutiv. Specia nu a evoluat. Tot ceea ce s-a intamplat este ca soparlele nou introduse s-au adaptat la noile conditii de hrana si, datorita plasticitatii genetice, au fost capabile sa raspunda printr-o modificare anatomica. Insa informatia genetica exista deja in genomul soparlei, ea nu a fost decat activata de noile conditii de mediu.

Evolutionistii nu fac decat sa numeasca “adaptare”, sau “schimbare” drept evolutie. Iar NG nu face decat o dezinformare a opinei publice.

De asemenea nu pot sa nu subliniez dezastrul ecologic care s-ar fi produs prin popularea artificiala a insulei cu specii alohtone de soparle: noua populatie de soparle ar elimina specia indigena de soparle, ocupandu-le habitatul si ducand probabil la extinctia respectivei specii.

http://news.nationalgeographic.com/news/2008/04/080421-lizard-evolution.html

http://www.sciencedaily.com/releases/2008/04/080417112433.htm

La dentist in Insula Flores…

La multele probleme pe care le au antropologii evoluionisti cu hobbitul din insula Flores, se mai adauga inca una: Henneberg, impreuna cu un grup de cercetatori, afirma ca unul dintre molarii hobbitului a fost supus unor lucrari stomatologice. A se vedea ceea ce pare un cement albicios – o plomba temporara. Deci presupusii 18.000 de ani vechime ar trebui redusi la cateva zeci??

http://sciencenow.sciencemag.org/cgi/content/full/2008/424/2

Item#13: Leontopodium alpinum (floare-de-colti)

Floarea-de-colti sau floarea reginei (Leontopodium alpinum) este o specie de plante erbacee, perene, din genul Leontopodium, familia Asteraceae.

Exemplarul prezentat aici a fost oferit de catre o colectie privata. Va rugam NU rupeti aceste flori din habitatul lor natural. Planta, monument al naturii, este protejata in Romania inca din 1933.

Petalele au o consistenta catifelata, aceasta trasatura se vede bine aici

The photos can be used provided the source is acknowledged.