Excursie cheile Nerei

Ziua 1: Am pornit din Sasca Română, vecinătatea Restaurantului 4anotimpuri, urmând traseul de pe malul Nerei. Este o zonă spectaculoasă, în special  cea de la tuneluri. La Podul Bei, am lăsat Cheile Nerei în dreapta și ne-am îndreptat pe Valea Beiului. Partea neplăcută a acestui sector este accesul masinilor care produc un evident disconfort. Se poate face popas la păstrăvărie după care se ajunge relativ ușor la Lacul Bei și la Cascada Beușnița.


Ziua 2: Planul era să facem Cheile Nerei însă, din cauza ploilor, debitul crescut ne împiedeca trecerea prin vale, astfel că a trebuit să renunțăm la acest plan. Totuși, debitele crescute au însemnat și cascade mai spectaculoase, așa că pierderea nu a fost atât de mare. Am mers la ieșirea din Sasca Montană și am pornit pe traseul văii Șușarei. Prima oprire a fost să explorăm galeriile de mină romană, al cărui sector de coborâre era inundat. Din păcate am deranjat un liliac, probabil un Myotis, dar a fost interesant să îl vedem. Cheile sunt mai mici aici dar frumoase iar cascada Șușara am prins-o bine irigată. Am continuat traseul spre Cărbunari, pe o potecă spectaculoasă și dificilă pe alocuri: trecea prin vale, vizibil mai puțin frecventată, cu pante pe alocuri verticale. Asociațiile vegetale au meritat însă pe deplin efortul, făgetelor seculare fiindu-le alăturate plante ierboase care acopereau suprafețe extinse (inclusiv usturoi sălbatic).


Ziua 3: a însemnat drumeția la lacul dracului, singurul lac din RO format prin prăbușirea tavanului unei pesteri. Coborârea de la Cărbunari se face pe un drum forestier umbrit iar pierderea de altitudine este destul de semnificativă și anume de la 640 m la 200, cu pante line la început și mai mari spre sfârșit. Pe traseu am văzut mulți limacși de dimensiuni mari precum și multi croitori cenușii (Morimus funereus), carabide și o rădașcă. Am găsit de asemenea și un cuplu de curculionide. Înainte de a ajunge la lac, am văzut un șarpe, fără a-i zări capul, de culoare gri, caroiat, probabil viperă. Am variat puțin traseul de întoarcere, urmâd cursul Nerei pe o potecă foarte puțin umblată. Expoziția sudică a calcarelor, flora abundentă și covorul de frunze uscate și rădăcini erau habitatul ideal pentru vipere așa că m-am bucurat să lăsăm în urmă acest traseu. Foarte apreciate si exemplarele de ruscus (cornisorul).


Ziua 4: a inclus oprirea la cascada Bigăr, foarte spectaculoasă și vizitarea izbucului și a grotei. O oprire de interes a fost si la biserica Densus.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s